Cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, cutremurul a lăsat în urmă 1.578 de morți (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, 200.000 de oameni au fost direct afectaţi, iar pagubele materiale au fost estimate la circa două miliarde de dolari. În România, o țară cu seismicitate ridicată astfel de cutremure vor mai fi, dar întrebarea care dă fiori oamenilor este: Cât de pregătită este România la un nou cutremur? La această întrebare au încercat să răspunde ieri și specialiștii care au participat la dezbatere organizată de Academia Română şi de Curtea de Conturi.
„România este o țară în care cutremurele de pământ de magnitudini mari se produc, statistic vorbind, cu o anumită ciclicitate, iar eu spun de vreo 20 de ani că un cutremur este o problemă de securitate națională. Poate înțelege asta viitorul președinte al României, pentru că actualul nu a înțeles, deși i-am tot spus asta. Vrem, nu vrem cutremure de peste 7 grade pe scara Richter o să mai avem. Problema este când?”, a spus în deschiderea dezbaterii prof. dr. ing. Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei Române.
Ce arată statistica
Nicolae Noica, a estimat că un cutremur de magnitudinea celui din 1977 nu se va produce în România înainte de anul 2040, subliniind că administraţiile trebuie să ia măsuri privind consolidarea clădirilor cu risc seismic. „Am făcut o istorie a cutremurelor de-a lungul timpului. Primul cutremur, în 1599, în timpul lui Mihai Viteazul, culmea, a avut loc în ziua de 4 martie şi, după aceea, o serie întreagă de date. Ce am constatat? Noi vorbim că la 40 de ani se va produce cutremur. Se vede că au fost cutremure în 1940 şi în 1977. Deci, s-au produs aceste două cutremure. Întorcându-ne în timp avem 1802 - 1838, marele cutremur care a dărâmat Spitalul Colţea, tot aşa, la 37 de ani. Între aceste grupe, la 70 de ani, 80 de ani, se produc aceste cutremure. De aceea, afirm că un astfel de cutremur, de tăria celui din 1977, nu se va produce înainte de 2040. Dar încerc să spun cât mai puţin acest lucru, pentru ca administraţiile să înţeleagă că trebuie să facem ceva”, a spus academicianul Noica.
18.000 de expertize stau aruncate
Continuăm cu expertizele, iar cele făcute stau aruncate într-un subsol, a fost una dintre remarcile academicianul Noica. După cutremurul din 1977, Institutul Național pentru Cercetări în Construcții (INCERC) a expertizat 18.000 de clădiri. Studiile erau în arhiva INCERC, care ulterior a fost preluată de Urban Proiect, iar astăzi această arhivă este abandonată într-un subsol la Brăila. Dar ele au dispărut. Iar astăzi arhiva cu aceste cărți tehnice este abandonată într-un subsol la Brăila. De asemenea, lipsesc și cărțile tehnic ale foarte multor blocuri, iar fără acestea nu se poate face consolidarea seismică, a mai subliniat Nicolae Noica.
Repetenți la inventarierea clădirilor cu probleme
Prezent la dezbatere, vicepreşedintele Curţii de Conturi, Lucian Heiuş, a spus, la rândul său, că toţi cei care sunt implicaţi în această problemă care poate apărea la un moment dat în România ar trebui să acţioneze „cu multă responsabilitate şi cu foarte multă viteză, pentru că, de fapt, timpul este cel care, de cele mai multe ori, este cel mai mare duşman al nostru”, pentru a nu trece din nou printr-un dezastru asemănător cu cel care a avut loc în 1977. În perioada 2021-2022, Curtea de Conturi a realizat un audit privind modul în care sunt pregătite o serie de instituții din România să facă față în cazul unui cutremur. Nu mai puțin de 15 volume au fost redactate în urma acestui audit care a urmărit perioada 2014-2022 și au fost făcute circa 200 de recomandări. „O verificare ulterioară a modului în care au fost aplicate aceste recomandări a scos în evidență faptul că s-a aplicat 160 dintre recomandări, dar s-a făcut prea puțin pe zona de inventariere a clădirilor cu probleme. În perioada 2021-2023 au fost expertizate 2.557 de clădiri în București, dintre care mai mult de jumătate au fost încadrate în risc seismic”, a declarat Nica Miron, cel care, la vremea respectivă, a condus echipa de auditori a Curții de Conturi.
„Ce apare nou în legislaţie în urma strategiei naţionale (de consolidare seismică - n.red.) este această metodologie de evaluare vizuală rapidă, care nu înlocuieşte expertiza tehnică, dar creează premisele unei prioritizări a clădirilor din punct de vedere al riscului seismic. Expertiza tehnică este consumatoare de timp, este consumatoare de resurse, umane şi financiare, durează o perioadă semnificativă şi atunci, având în vedere, dacă ne referim la locuinţe - şi avem undeva peste nouă milioane de locuinţe -, este evident că nu vom putea prin expertiză să rezolvăm acea situaţie şi atunci vine acea expertizare vizuală rapidă, care durează mult mai puţin, se poate face din exteriorul clădirii şi în felul acesta se colectează o serie de informaţii relevante ingineresc care vor permite, într-o primă fază, ierarhizarea clădirilor în vederea riscului seismic şi apoi o prioritizare pentru expertizare şi consolidare”.
Radu Sorin Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcţii Bucureşti.