Cutremurul devastator din Turcia ne amintește cât de vulnerabili suntem, chiar și atunci când ne numărăm printre cei norocoși care scapă cu viață și nevătămați. Peste 10.000 de victime într-un scenariu optimist, peste 20.000 într-o proiecție moderată și între 50.000 și 100.000, în cel mai prost scenariu posibil. Așa arată dezastrul provocat de cutremurele repetate din Turcia, rezumat în cifrele seci ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Institutului american de geofizică USGS.
Spre deosebire de Turcia, unde una din două clădiri este asigurată la calamitate ca rezultat al introducerii obligativității asigurărilor, în România abia dacă se asigură două din zece locuințe, arată o analiză realizată de Institutul de Studii Financiare (ISF). Mai grav, statistica asigurărilor de locuință pe zone arată că regiuni expuse semnificativ la cutremur, în principal Moldova, au un grad foarte redus de asigurare și că gradul de cuprindere în asigurare (circa 20%) este dat mai degrabă de o parte a orașelor mari, în principal București și cele din Ardeal, media pe restul țării fiind undeva între 10 și 15%. Este, de altfel, cel mai mic grad de asigurare din Europa, în condițiile în care un studiu EIOPA relevă că media UE este undeva la 63% locuințe asigurate. Altfel spus, suntem total expuși la pierderi financiare masive, în caz de dezastru. Mult mai expuși decât Turcia, unde pierderile din evenimentele recente sunt evaluate la circa 20 de miliarde de dolari, la prima vedere”, arată analiza ISF.
Între 10 și 20 de euro, asigurarea obligatorie
Sistemul din România presupune că toți proprietarii de locuințe sunt obligați să se asigure împotriva dezastrelor. Pentru că nimeni nu aplică și amenzile stabilite prin lege, însă cuprinderea în asigurare rămâne cea mai mică din Europa. Palierul de asigurare obligatoriu presupune achiziționarea unei polițe emise de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), o entitate creată prin lege, dar controlată de acționari privați, societăți de asigurare. Polița PAD, emisă de PAID, poate fi cumpărată de la oricare dintre acționarii companiei, de la societățile care au acorduri cu PAID sau chiar de la PAID direct. Aceasta costă 20 de euro pe an pentru locuințele din materiale moderne și 10 euro pe an pentru cele din chirpici și alte materiale mai puțin rezistente. Ar însemna, așadar, sub 2 euro pe lună. Pentru acești bani primiți protecție pentru daunele provocate de cutremur, inundație (fenomenul natural, nu cele de conductă) și alunecări de teren, în limita unor daune de 10.000 de euro pentru casele din chirpici și 20.000 de euro pentru locuințele din materiale moderne.
Asigurarea facultativă, cea mai acoperitoare
Totuși, așa cum este construită în prezent, polița PAD este prea puțin acoperitoare, mai ales pentru locuințele din orașele mari, unde prețurile imobiliarelor depășesc cu mult limita asigurată prin PAD. Mai mult, această poliță nu acoperă și valoarea bunurilor din locuință, care în unele cazuri ajunge la sume substanțiale. Soluția pentru o protecție completă stă în al doilea palier de asigurare, polițele facultative. Condițiile de asigurare sunt diferite de la firmă la firmă, însă, referitor doar la riscurile de calamitate, toate produsele acoperă o sumă apropiată de întreaga valoare a locuinței, așa cum reiese din evaluările de specialitate. Altfel spus, suma de 20.000 de euro acoperită de PAD este suplimentată până la o valoare care să permită păgubitului să își refacă locuința, în caz că se mai poate face ceva, sau să își cumpere una similară sau aproape similară.
Doar 1 din 4 români are un kit de prim ajutor în caz de cutremur
Deși mai mult de 80% dintre români susțin că știu ce trebuie să facă pentru a se proteja în cazul producerii unui seism, doar 28% dețin un kit de prim-ajutor pentru cutremur, arată cea mai recentă cercetare sociologică realizată de UNSAR împreună cu IRES. Potrivit sondajului, cutremurul reprezintă unul dintre principalele riscuri pe care românii le percep drept posibile în cazul locuințelor lor. Astfel, într-un clasament al riscurilor de care populația se teme cel mai mult, incendiile se situează pe primul loc (55%), urmate de cutremur (50%), furtună/vijelie (35%), explozie (27%), inundații (24%), furt din locuințe (20%) și alunecări de teren (14%). Toate aceste riscuri pot fi acoperite de asigurările facultative de locuințe. Tocmai de aceea este în interesul oricărui proprietar să-și protejeze căminul și familia, alegând cele mai potrivite soluții de asigurare. „România este unul dintre statele europene cel mai expuse la riscul de cutremur. În contextul în care luna viitoare se împlinesc 82 de ani de la primul mare cutremur produs în România modernă, 10 noiembrie 1940, este cu atât mai important pentru fiecare dintre noi să știe cum poate fi mai bine protejat financiar, încheind o poliță de asigurare a locuinței”, declara anul trecut Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR.
În mod paradoxal, deși suntem țara europeană cu cei mai mulți proprietari de locuințe, doar 20% din fondul locativ este protejat printr-o asigurare obligatorie PAD, care acoperă cele trei riscuri catastrofale: cutremur, inundații și alunecări de teren. Totodată, doar 17% din locuințele din România sunt asigurate facultativ. Aceste polițe protejează împotriva mai multor riscuri, suplimentar față de PAD, cum ar fi incendiu, explozie, căderi de corpuri, vandalism, inundații de la vecini etc.