Directorul general al Administrației Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, expert în arderea motoarelor și în producerea ploilor artificiale, explică ce vedem pe cer: poluarea masivă de la avioane are efect similar tehnologiei de producere a ploilor artificiale, iar dârele sunt noxe lăsate în urmă de motoarele aeronavelor. Ele chiar formează o pâclă de noxe care se transformă uneori în nori și aceștia pot aduce ploaia. ROMATSA gestionează peste 3.000 de aeronave care trec zilnic pe deasupra României, cu aproape 1.000 mai multe față de acum 10 ani, iar numărul lor crește constant. După izbucnirea războiului din Ucraina, foarte multe rute de zbor s-au mutat deasupra țării noastre, dar situația era deja critică din 2019, când zburau peste o jumătate de milion de avioane pe an deasupra noastră.
Gheorghe Căunei, directorul general al Administrației Sistemului Național Antigrindină și pentru Creșterea Precipitațiilor, are și un doctorat în arderea motoarelor. Chiar dacă nu ține de activitatea de la ASNACP, expertul spune că ceea ce văd oamenii pe cer este real și observațiile lor sunt corecte, dar nu au legătură cu tehnologiile folosite pentru producerea ploilor artificiale care sunt implementate din anul 2000 în România, așa cum s-ar putea crede. În cadrul programului național de creștere a precipitațiilor se fac experimente, pentru că exact în așa ceva constă cercetarea științifică, dar ceea ce vedem deasupra noastră zilnic este altceva, explică expertul.
De când au început experimentele pentru crearea ploilor artificiale, e posibil ca substanțele folosite să rămână pe cer și astfel să se poată explica „dârele” pe care le vedem toți?
Gheorghe Căunei: Nu, în urma acțiunilor noastre nu rămâne nimic pe cer. Ceea ce se vede sunt elemente de poluare de la avioane. În momentul când trece avionul, rămâne în urmă reziduul de la arderea kerosenului. Avioanele au motoare cu reacție și lasă o cantitate mare de reziduuri. Acestea nu dispar imediat, în prima fază sunt compacte, în formă de linie, apoi se dispersează și vedem acele „dâre”. Acele dungi care persistă nu sunt condens, ci poluarea de la avioane. Asta nu face parte din activitățile pe care le coordonez, dar eu mi-am luat doctoratul în arderi și termodinamică. Să știți că orice motor poluează. Că este mașină, motoretă sau avion, orice motor care folosește combustibil produce poluare.
Deci avioanele poluează.
Gheorghe Căunei: Normal!
Și norii care se formează după ce trec avioanele pot să producă ploaie sau sunt acumulări de poluanți?
Gheorghe Căunei: Aceste sisteme de poluare creează condensare. Sunt nuclee naturale de condensare. Norii așa se formează, din aceste microparticule. Întotdeauna au fost și sunt. Observațiile sunt corecte. Nu este nimeni nebun! De aceea se caută soluții pentru avioane care ar putea să circule cu energie alternativă, pentru că ceea ce lasă în urmă avionul e o noxă. Într-o cantitate mare de apă, aceste noxe sunt nesemnificative, dacă plouă, dar se mai întâmplă ceva: este afectat grav stratul de ozon, iar dacă acesta se subțiază, dispare viața de pe planetă. Aceste noxe care conțin oxid de carbon se duc inclusiv în stratul de ozon și îl subțiază.
Referindu-ne la avioanele care ne tranzitează, mulți au afirmat că ceea ce vedem sunt dâre de condens. Ce vedem e condens sau poluare?
Gheorghe Căunei: Și, și! Pentru că în momentul în care ies aceste gaze care rezultă din arderea combustibilului, ele au o anumită temperatură care creează condensare. Ceea ce se vede pe cer, acele dâre, reprezintă poluarea de la avioane. Dacă ne uităm la o mașină, ea scoate gaze. Motorul avionului e mult mai mare, deci și poluarea e pe măsură. Există țări puternic industrializate, precum China, unde la câteva zile se vede soarele, din cauza poluării, în anumite zone. Deci asta este!
Un secol de ploi artificiale, după descoperirea unei românce
Ștefania Mărăcineanu a realizat prima ploaie artificială în anul 1931. Aceeași tehnologie descoperită de cercetătoare cu aproape un secol în urmă stă la baza tuturor celor folosite astăzi în producerea ploilor artificiale, în toate țările din lume. Un document oficial recent al Curții de Conturi, despre combaterea efectelor climatice în agricultura românească, a expus în premieră impactul studiilor făcute în perioada interbelică de Dr. Ștefania Mărăcineanu. Aceasta a descoperit radioactivitatea artificială, folosită în foarte multe experimente, deși studiile și cercetările ei n-au fost recunoscute atunci, premiul Nobel pentru descoperirea radioactivității artificiale fiind atribuit soţilor Frederic şi Irene Joliot-Curie în 1935, la 11 ani după ce savanta româncă și-a publicat doctoratul la Sorbona, având un studiu pe această temă.
Experimentele pentru creșterea precipitațiilor sunt legiferate din 2008
Pe cer se pot vedea și dârele lăsate de avioanele folosite pentru crearea ploilor artificiale, atunci când se fac experimente sau când se implementează programul național pentru combaterea secetei. Pentru a putea înțelege mai bine aceste fenomene, românii ar putea să se documenteze direct de pe paginile web oficiale ale instituțiilor. Toate documentele referitoare la Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor se pot citi pe site-ul instituției care este în subordinea Ministerului Agriculturii. Sistemul funcționează în România din anul 2000, iar legea-cadru este din 2008, existând alte două acte normative, din 2009 și 2010, care stabilesc normele de aplicare și regulile de finanțare pentru implementare. România este una dintre țările cu cele mai bune rezultate în crearea de ploilor artificiale pentru combaterea secetei, iar experimentele se fac în continuare, folosindu-se mai multe metode pentru creșterea precipitațiilor și de combatere a căderii de grindină.
Avioane care aduc ploaia. Experimental se mai folosesc baloane cu heliu, drone și alte tipuri de tehnologii inovative.
Cum se produc ploile artificiale în România
Experții români de la SNACP sunt apreciați de toată lumea științifică și prezintă în fiecare an noile descoperiri făcute în urma experimentelor din țara noastră. Tehnologia inventată încă de acum 90 de ani se folosește, cu succes, și astăzi, în aproape toate țările lumii. Pentru a ajunge la concluzii și a trece mai departe la finanțarea și implementarea programelor de creștere a precipitațiilor, mai întâi se fac experimente, nu doar de laborator, ci mai ales în natură, astfel încât să se poată observa fenomenele meteo care se produc în urma intervenției cu tehnologiile de creștere a precipitațiilor. Toate explicațiile legate de aceste tehnologii și experimente ni le oferă expertul Gheorghe Căunei, director general ASNACP.
Știu că participați destul de des și la evenimente internaționale, unde prezentați noile descoperiri făcute în urma cercetării din România.
Gheorghe Căunei: Cu mare succes!
La ce evenimente ați fost în ultima vreme și cât de apreciate sunt performanțele din România?
Gheorghe Căunei: Cel mai important a fost cel din februarie, de la Denver, Colorado, din Statele Unite ale Americii, unde au participat reprezentanți din mai multe țări, strict pe partea de intervenții active în atmosferă și fiecare a prezentat mijloacele tehnice și programele. În special, s-au prezentat multe programe de cercetare, de viitor, iar noi am venit cu ceea ce am făcut practic în România. Anul trecut a fost de mare succes, pentru că am început programele de experimente de mică amploare, cu toate tehnologiile de intervenții active în atmosferă.
Care a fost cheia succesului de anul trecut? Ce anume s-a făcut în plus?
Gheorghe Căunei: Noi am văzut că apar fenomenele de secetă și ne-am concentrat asupra metodelor de a crea precipitații. Am luat legătura cu cei care produc cu mare succes creșterea precipitațiilor și combaterea căderilor de grindină din Franța, cu baloanele cu heliu. Am reușit astfel să facem primul program experimental din România cu așa ceva. Apoi am pus în mișcare un proiect de mică amploare cu generatoarele terestre. Există și posibilitatea ca fermierii să-și poată achiziționa asemenea generatoare și să facă partea de combatere a căderilor de grindină, dar în special partea de creștere a precipitațiilor, pentru că aceste generatoare acționează norii de joasă altitudine, până la 3.000 de metri maximum. Apoi, cel mai mare proiect pe care l-am început este acela de creștere a precipitațiilor și de combatere a căderii grindinei, cu aviația.
Sistemul funcționează din anul 2000
Când au început aceste experimente în România?
Gheorghe Căunei: Am făcut primul experiment de mică amploare în Dobrogea, în anul 2018, apoi în 2019 a fost al doilea proiect, în colaborare cu cei din Grecia, pentru că ei au avioane. Noi nu avem. Dar avem specialiști. Am făcut al treilea experiment în Moldova, Muntenia, Transilvania, Banat, tot pentru creșterea precipitațiilor, în anul 2021 și 2022. Anul acesta vrem să facem în Banat și în Muntenia, spre sfârșitul anului, tot pentru creșterea precipitațiilor. A prezentat aceste aplicații pe care le facem noi în România și au rămas profund impresionați specialiștii prezenți la congresul din SUA de aplicațiile pe care le facem noi în România. Chiar ne-au invitat în cadrul lor și suntem membri deja și vom participa și la celelalte întâlniri. Am avut și în țară mai multe întâlniri cu experți, pentru prezentarea programelor.
Câte astfel de sisteme sunt la nivelul întregii țări?
Gheorghe Căunei: Noi acționăm cu mare succes pentru combaterea căderilor de grindină. În momentul de față avem 99 de puncte de lansare și protejăm în jur de 2,5 milioane de hectare de terenuri agricole. Cu ajutorul Guvernului am reușit să facem studii de fezabilitate pentru încă 85 de puncte de lansare. Acum deja suntem în derulare cu proceduri de achiziție pentru încă 3 puncte de combatere. Mai facem anul acesta studii de fezabilitate pentru alte grupuri de combatere, la Cluj-Bistrița și Sălaj-Bihor.
Am văzut că acum sunt lansate studii de fezabilitate și pentru producerea ploilor.
Gheorghe Căunei: Prin lege avem prevăzute 7 unități pentru combaterea căderilor de grindină și două de creștere a precipitațiilor. În acest sens, am inițiat un proiect pe care l-am depus la Ministerul investițiilor și Proiectelor Europene pentru a fi finalizat. În proiect am prevăzut anul 2026, nu 2024, cum a fost inițial proiectul, pentru că vrem să achiziționăm 6 avioane și încă 300 de generatoare terestre, încă 150 de instalații de baloane cu heliu și încă 3 radare dedicate acestei activități și alte mijloace de comunicare, softuri etc. Acest proiect a fost acceptat, am avut mai multe întâlniri la Ministerul Investițiilor, urmând să primim acești bani și să mergem mai departe cu partea de achiziții. Noi, între timp, am făcut proiectele de mică amploare și am parcurs toți pașii pentru a achiziționa aceste mijloace tehnice.
Mulți români nici măcar nu știu că există legislație în acest sens, în România, încă din anul 2008.
Gheorghe Căunei: Noi funcționăm în baza Legii nr. 173 din 2008, a HG nr 601 din 2009, unde au fost aprobate normele de aplicare a legii, inclusiv înființarea Agenției, apoi a apărut strategia de dezvoltare, prin HG nr 256 din 2010. Este unul dintre cele mai mari proiecte care se implementează în România. A-nceput în anul 2000, având ca termen final prevăzut 2024, dar se va extinde până în 2026, cu achiziția de avioane și alte tehnologii.
Finanțarea pentru proiect de unde a venit?
Gheorghe Căunei: Pentru tot ceea ce am făcut până acum, banii au venit de la bugetul statului. Nu am avut finanțare europeană. Am avut un proiect depus și pe PNRR, dar nu a trecut. Se așteaptă acum finanțarea din POIM.
La Geneva ați fost anul trecut. Cum ați fost apreciați de ceilalți participanți la congresul științific internațional de acolo?
Gheorghe Căunei: Da, am fost și la Geneva, am fost și în Franța, Spania, Bulgaria, Moldova. Toată comunitatea științifică internațională ne apreciază activitatea.
Există și o colaborare cu Bulgaria.
Gheorghe Căunei: Da, avem o colaborare foarte bună legată de aviație. Ei au reușit să achiziționeze 4 avioane, dar nu aveau specialiști. Acum 4 ani am dat specialiști, apoi ei ne-au dat două avioane, în anul următor, să facem aceste experimente de mică amploare cu partea de aviație. Și anul acesta tot cu avioanele lor vom face aceste experimente.
Doar cu avioanele din Bulgaria se fac experimentele din România?
Gheorghe Căunei: Da, dar urmează să avem și noi avioanele noastre.
În ce constă un experiment de mică amploare pentru producerea ploilor?
Gheorghe Căunei: Toate mijloacele tehnice au la bază următorul fenomen: se introduce în nor o substanță glaciogenă, iodură de argint sau diverse săruri care produc fenomene de condensare artificială. Schimbă structura norului și ușurează gradul de precipitare.
Această tehnologie e invitată chiar de o româncă, acum 90 de ani.
Gheorghe Căunei: Da, vedeți că știți? Așa este.
Deci aceeași tehnologie se folosește în continuare.
Gheorghe Căunei: Da. Toate țările din lume folosesc același principiu de bază. Se folosește iodura de argint sau săruri, în funcție de cum este norul, cald sau rece. Densitatea la solid este mai mare decât la lichid și se creează o modificare. Forța ascendentă duce celula convectivă mai sus, pe straturile mai reci, iar astfel se creează grindină care poate fi cât paharul de mari, dar noi evităm căderea grindinei și creăm inclusiv căderea de precipitații. Pentru căderea de precipitații, noi acționăm și în norii filiformi, de joasă altitudine, creăm acel grad de precipitare mai mare, peste 60%, și atunci plouă și se numește ploaie artificială. Uneori există nori care nu au grad de precipitare peste 60% și doar plutesc. Pentru a-i face să precipite, intervenim cu această substanță glaciogenă, fie cu generator terestru, fie cu balon cu heliu, fie cu racheta antigrindină, fie cu aviația.
Ce înseamnă generator terestru?
Gheorghe Căunei: Este un mijloc tehnic care lucrează cu acetilenă și iodură de argint și sub presiune aruncă acest amestec în nori, curenții ascendenți duc acest amestec pe verticală, astfel încât ei ajung acolo unde este nevoie să formeze nuclee de condensare artificială.
Unde sunt aceste generatoare în România.
Gheorghe Căunei: Doar în zona Vrancea, unde sunt 10 generatoare terestre plasate sub formă de teste. Urmează să mai achiziționăm 300, pentru toată țara.
Cât de mare este un balon cu heliu?
Gheorghe Căunei: Are diametrul de 1,5, până la 2 metri. E un balon mare.
Cum acționează, practic?
Gheorghe Căunei: Există o instalație de lansare automatizată. Această procedură este una dintre cele mai digitalizate. În această unitate de lansare există 6 baloane care au legate de ele un modul care duce pe verticală această iodură de argint. Vom pune și un sistem de autodistrugere, pentru a îndeplini toate condițiile cerute de autoritățile aeronautice.
Cu drone se poate face creșterea precipitațiilor?
Gheorghe Căunei: Vrem să începem și cu drone.
Am văzut că sunt țări care au început să folosească dronele pentru crearea ploilor artificiale.
Gheorghe Căunei: În Arabia Saudită s-au folosit, dar numai la nivel de teste. Același lucru urmează să facem și noi, experimental.
Baloanele cu heliu unde s-au folosit până acum și de câte ori?
Gheorghe Căunei: Anul trecut s-au folosit la grupul de combatere Cotnari, acționate de la unitatea de combatere de la Iași. Avem în momentul de față 5 asemenea instalații de lansare și anul trecut s-au folosit în octombrie-noiembrie, obținând precipitații cu 15-20-30% mai mari față de ceea ce arăta harta meteorologică. Deci este foarte eficient. Francezii îl folosesc nu doar pentru creșterea de precipitații, ci și pentru combaterea căderilor de grindină. La bord am văzut implementată o rețea de 40 de aceleași instalații și modul în care funcționează, fiind comandate de la distanță. Noi avem acum la Iași.
Ce înseamnă intervenție activă în atmosferă
Gheorghe Căunei: Observăm că în ultimii ani au apărut fenomene extreme, inclusiv secetă. Căutăm soluții pentru prevenirea acestor fenomene și intervenim cu racheta antigrindină pentru a nu se produce pagube. Avem informații în legătură cu formarea grindinei și intervenim cu iodură de argint sau cu săruri de potasiu sau de sodiu. Se mai folosește și cimentul. Nucleele de condensare naturale se formează datorită particulelor care există în atmosferă. Se pot lua cantități de ciment care se transportă în nori cu avionul și se pulverizează, dar cea mai eficientă și nepoluantă soluție e cu iodura de argint. Cimentul poluează.
Iodura de argint nu poluează? Nu ajunge la sol?
Gheorghe Căunei: Nu e poluantă, pentru că folosim cantități infime care se împrăștie în tot norul, ca un aerosol, ca un fum, în masa noroasă, intrând imediat în reacție cu apa și astfel condensează apa și apare gheața care ajunge la pământ sub formă de apă, dar iodura de argint nu ajunge la sol. Nimic nu se pierde, ci totul se transformă dintr-o formă în alta. Unii oameni ne întreabă dacă am dus ploaia dintr-o parte în alta, dar este imposibil. În nor există o cantitate foarte mare de apă, e vorba despre kilotone și nu se poate mișca o asemenea cantitate. Noi nu acționăm asupra întregului nor, ci doar asupra celulelor convective, care produc ploaie. Se produce acest fenomen și cade la sol celula respectivă. Nu se poate lua ploaia dintr-o parte pentru a se duce în alta. Există un soft care ne arată exact cum este norul și ce transformări au loc în el. Inventatorul acestui soft ar putea veni anul acesta și la București, pentru a face un curs cu comandanții de unități.
Participă și armata la aceste lansări de rachete??
Gheorghe Căunei: Nu, în nicio țară. Armata are misiunea ei, dar cei care fac această activitate sunt persoane civile. Poate au și pregătire militară, dar sunt civili.
Dar au pregătire militară?
Gheorghe Căunei: Da, unii dintre ei au, pentru că există foarte multe cerințe și este o activitate destul de complexă. Nu poate face așa ceva oricine. Un operator face cinci cursuri, dă examene, i se dă o licență pentru a putea face asta.
Câți bani s-au alocat de la bugetul statului pentru acest proiect?
Gheorghe Căunei: Conform legii, costul pentru un hectar este între 12 și 14 euro pe an și sunt 2,5 milioane de hectare de teren agricol (circa 3,5 milioane de euro anual – n.r.).
Există și întreprinzători privați care pot face aceste lucruri?
Gheorghe Căunei: Nu le pot face. Pot cumpăra generatoare terestre, dar noi ne ocupăm de coordonare. Este complet monitorizată activitatea și e interzis să se facă fără autorizare. Este ca și cum ai avea o mașină și trebuie să ai permis de conducere.
Ce înseamnă un experiment? Câte zboruri se fac pentru a produce ploaie?
Gheorghe Căunei: Noi avem un program cu mai multe activități prevăzute. Este în funcție de fenomenele din acea perioadă. Noi facem experimente cu aviația pentru 20 de zile, timp în care putem interveni de 6-7 ori. Intervențiile nu sunt zilnice. Cu generatoarele se fac experimente de 60 de zile, pentru a vedea efectiv ce se întâmplă. Acest experiment se face acum în Vrancea.
Am văzut că primăvara se anunță experimente în toate regiunile.
Gheorghe Căunei: Aceste tehnologii sunt la început acum. Întâi se fac experimente în laborator, apoi facem proiecte de mică amploare, în practică, pentru a vedea efectele produse.
În ce constă un studiu de fezabilitate pentru achiziții în domeniul producerii ploilor? Presupun inclusiv partea experimentală?
Gheorghe Căunei: Aceste studii sunt făcute cu proiectantul general, pentru a stabili cât costă activitatea. Se preiau date din experiența altor țări, se contactează specialiștii cei mai buni, vedem cât putem să economisim. Experimentele vin după, sunt activități separate.
Se monitorizează întreaga suprafață a României și fenomenele care pot apărea dacă bate vântul și mută norii dintr-o parte în alta?
Gheorghe Căunei: Da, se monitorizează întreaga suprafață, împreună cu ANM. Și la producerea ploilor, și la stoparea grindinei este aceeași activitate.
Dacă sunt fenomene extreme, precum ploi abundente în toată țara, se oprește generarea din Vrancea?
Gheorghe Căunei: Da, în momentul când sunt celule cu încărcătură mare de apă, nu acționăm. Sunt regulile noastre de bază.