Dimpotrivă, țara noastră se situează constant în prima jumătate a clasamentului european al prețurilor la pompă, în jurul locului 14.
În 2024, producția internă de țiței a României a fost de aproximativ 3 milioane de tone, un volum semnificativ la nivel european. Cu toate acestea, acest avantaj nu se reflectă direct în buzunarul șoferilor. Motivul? Prețul carburantului nu este determinat de cât petrol producem, ci de piață și de taxe, explică Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Petrolul românesc nu înseamnă carburant românesc ieftin
Benzina și motorina nu sunt produse brute, ci rezultatul unui lanț complex care include rafinare, transport, stocare și distribuție. Prețul final nu este legat de costul local de extracție, ci de cotațiile regionale și internaționale ale produselor petroliere finite.
Chiar dacă țițeiul este extras în România, acesta intră într-o piață deschisă, unde poate fi vândut acolo unde prețul este mai avantajos. În același timp, România importă o parte din produsele finite, la prețuri stabilite pe piața europeană sau sud-est europeană. Astfel, chiar și o țară producătoare ajunge să plătească prețuri apropiate de media regională.
Rafinării există, independență totală nu
România dispune de rafinării importante și de o capacitate semnificativă de procesare, dar nu este complet independentă energetic. O parte din consum este acoperită din importuri, iar rafinăriile nu pot procesa orice tip de țiței fără costuri suplimentare.
„Mixul” dintre țițeiul local și cel importat, randamentul diferit al rafinării și costurile logistice se regăsesc, inevitabil, în prețul pe litru de la pompă.
Taxele explică peste jumătate din preț
Factorul decisiv rămâne însă fiscalitatea. În România, accizele și TVA-ul reprezintă peste 55% din prețul final al benzinei, iar situația este similară în majoritatea statelor UE.
Acciza este o taxă fixă pe litru, iar TVA-ul se aplică inclusiv peste acciză, ceea ce amplifică efectul fiscal. Majorarea accizei la 1 ianuarie 2026 și creșterea cotei standard de TVA la 21% au împins România mai sus în clasamentele de preț, chiar dacă rămâne sub nivelurile din vestul și nordul Europei.
Ponderea taxelor în prețul benzinei (2025):
Olanda – 65%
Italia – 62%
Germania – 60%
Franța – 60%
România – 55%
Austria – 54%
Bulgaria – 45%
Spania – 43%
Această structură explică de ce România pare „scumpă” în raport cu vecinii, chiar dacă nu are cele mai mari prețuri din UE.
Petrolul s-a ieftinit, carburantul s-a scumpit
Un alt paradox major: prețul țițeiului a scăzut cu aproximativ 52%, însă prețul benzinei și motorinei a crescut cu circa 21% în aceeași perioadă.
Explicația este simplă:
Acciza a crescut cu aproximativ 77%,
Taxele conexe au anulat complet efectul ieftinirii petrolului brut.
Între 2020 și 2026, prețul carburantului a devenit mult mai dependent de taxe și mult mai puțin de prețul petrolului.
Diferența uriașă dintre UE și SUA
Comparând Uniunea Europeană cu Statele Unite, diferența este structurală:
Taxarea carburantului în SUA: 15–16%
Taxarea în UE: 45–65%
În SUA, taxarea este predominant „pe volum” (cenți/galon), fără TVA. Media taxelor este de aproximativ 60,29 cenți/galon.
Pentru 100.000 km parcurși:
SUA: ~5.590 euro/an taxe
UE: între 21.000 și 33.000 euro/an
Diferența este de 4–7 ori mai mare în Europa.
Efecte economice în lanț
Această fiscalitate ridicată nu afectează doar consumatorii, ci și competitivitatea economiei europene. Transportul scump înseamnă:
- produse europene mai scumpe la export,
- dezavantaj față de producătorii americani,
- taxe „în cascadă” care se multiplică de la materie primă la produs final.
Motorina este taxată de fiecare dată când un bun se mișcă: grâul, făina și pâinea sunt toate transportate și taxate repetat. Este un mecanism care sufocă economia.
Resursa nu mai garantează preț mic
În economia modernă, a avea petrol nu mai înseamnă automat carburant ieftin. Prețul este decis de piață, de costurile de procesare și, mai ales, de taxe.
România nu este nici extrem de scumpă, nici avantajoasă, ci gravitează în jurul mediei europene, într-un sistem în care fiscalitatea a ajuns să cântărească mai mult decât barilul de petrol.