Astăzi, doctorul ne sfătuiește, de exemplu, să nu dormim mult după-amiaza, care este cauza pentru care ne simțim obosiți pe parcursul zilei, dar și care este relația unui medic cu Divinitatea.
Prof. dr. Vlad Ciurea este de părere că nu este bine să dormim după-amiaza, ci doar să „picotim” câteva minute, mai ales dacă alegem să ne întindem în pat între orele 16.00 și 18.00, adică atunci când activitatea cerebrală este maximă.
„Eu nu spun neapărat că nu este bine să dormi după-amiază, dar e mai bine să picotești, pentru că între 4 și 6 după-amiaza ai un vârf și atunci trebuie să produci, ca să ții creierul în funcție și deștept”, a explicat renumitul medic. „Creierul nostru are două elemente clare, doi poli de activitate. Este ritmul circadian al corpului, între orele 10.00 și 12.00 este activitatea maximă cerebrală, și între 16.00 și 18.00, după-amiaza, este la fel”, a mai spus el.
Mic dejun luat în liniște, fără telefoane
De asemenea, Vlad Ciurea a explicat care este greșeala pe care o facem astfel încât ne simțim toată ziua obosiți: ne trezim târziu. Potrivit medicului, trezirea trebuie să fie dimineața, iar micul dejun luat în liniște. „Trezirea trebuie să fie dimineața, nu la ora 10.00. Dacă ne-am trezit la 9.00 sau la 10.00, sigur suntem obosiți”, spune profesorul Vlad Ciurea. Mai mult decât atât, renumitul medic susține că micul dejun trebuie luat în liniște: „Masa trebuie să fie liniștită, fără telefoane, fără o agitație în jurul mesei. Am ajuns la un element esențial. Ceaiuri sau cafea. Este bine să se bea în general o ceașcă încet, liniștit, și pentru plăcere, și pentru digestie.”
Neurochirurgul completează: „Celula nervoasă nu dorește multă mâncare la prânz. Iar masa de seară trebuie să fie cât mai ușoară posibilă, fără o încărcare cu multe produse de carne și grase și fără o suprasolicitare, că nu soliciți numai creierul. Soliciți pancreasul, soliciți tubul digestiv, soliciți inima, iar acestea nu trebuie încărcate la nesfârșit pentru masa de seară. Din nefericire, un obicei extrem de prost - încărcare cu alcool seara - nu duce în mod deosebit la ceva bun. De aici urmează o serie întreagă de afecțiuni”, a spus Vlad Ciurea.
Cu fiecare mic obiectiv îndeplinit, ne vom simți mult mai bine.
„Un nou sindrom care afectează tot mai mulți oameni la nivel mondial: „languishing”. Tradus, ar însemna „lâncezire” și descrie o stare emoțională în care pur și simplu îți vezi propria viață „prin ceață” și nu mai întrezărești rostul lucrurilor. Este un efect al pandemiei: al izolării, al restricțiilor, al veștilor rele pe care le-am primit zi de zi, mai bine de doi ani. E greu să faci față la așa ceva! Mai mult sau mai puțin, suntem cu toții afectați. Cercetători din toată lumea au studiat acest fenomen și au ajuns la aceleași concluzii: languishing este efectiv o deteriorare a stării de bine, un stres cronic, o stare psihologică negativă. Ce e de făcut? Să discutăm despre asta - este important să conștientizăm. Apoi, să ne fixăm zilnic mici obiective. Cu fiecare mic obiectiv îndeplinit, ne vom simți mult mai bine. Câteva exemple: să facem un drum, (o scurtă excursie, vizită, plimbare până într-un anumit punct), să rearanjăm cărțile, hainele sau vasele, să citim un anumit număr de pagini dintr-o carte pe care o lăsasem deoparte, să ajutăm o persoană aflată în nevoie, să facem zi de zi o faptă bună față de un coleg, vecin, animal, plantă... Lista poate fi foarte lungă. Mici obiective. Acesta este secretul. Și nu ne oprim! Fiecare zi cu obiectivul ei”.
„Încă un secret. Cel mai bun prieten al omului, mai ales al creierului, nu este calculatorul, este zâmbetul. Modifici psihicul tău și capacitatea ta funcțională, iar pentru cei din jur care probabil sunt încordați, relaxează totul!” - Vlad Ciurea
Secretul sănătății - echilibrul
„Secretul unei vieți bune este echilibrul. Trebuie mereu să avem în vedere să fixăm „cântarul” așa încât grijile, facturile, scandalurile politice și toate problemele care ne afectează să fie contrabalansate de liniște, relaxare, optimism și bucuria de a trăi. Când una cântărește mai mult, înseamnă dezechilibru. Nu îmi spuneți că e greu... Vă spun din proprie experiență: totul se învață. Zi de zi”, conchide neurochirurgul Vlad Ciurea, doctor în științe medicale și profesor universitar
„Nu poți fi chirurg dacă nu crezi în Dumnezeu”
„Cu cât urci în scara medicală, mai ales în cea chirurgicală, cu atât te apropii mai mult de Dumnezeu. Nu poți învinge în totalitate o boală la nivelul creierului uman sau la nivelul sistemului nervos fără să fii tu convins că cineva, acolo sus, te ajută. Pentru că mâna e condusă întotdeauna de creier, iar creierul e apropiat de Dumnezeu. Michelangelo, la un moment dat, picta și când a ajuns la ultima parte din Geneza spunea că mâna nu mai era a lui, ci cineva i-o conducea. Mai mult, în ultima parte, când Dumnezeu a despărțit lumina de întuneric, când a făcut lucrurile acestea, nu mai avea cartoanele acelea, scheme. Pictura îi venea. De unde îi venea? Din creier. El a fost convins de creativitate și de Dumnezeu. Așa și noi. Nu poți fi chirurg dacă nu crezi în Dumnezeu”, a dezvăluit Vlad Ciurea în podcastul lui Mihai Morar, „Fain și simplu”.