Un studiu realizat în 862 de orașe europene relevă o lipsă de acces adecvat la spații verzi. Rezultatele arată că doar o mică parte, mai puțin de 15% din populația urbană europeană, beneficiază de principiul „3-30-300”, o orientare privind silvicultura urbană și ecologizarea, utilizată acum pe scară largă de autoritățile publice și organizațiile internaționale.
Principiul ecologizării pledează pentru a avea 3 copaci la vedere din fiecare casă, o acoperire cu coronament de 30% în fiecare cartier și 300 de metri trebuie să fie distanța maximă de la casă până la cel mai apropiat spațiu verde. La nivel național, în România avem înregistrate doar circa 30.000 de hectare de spații verzi, reprezentate de parcuri, locuri de joacă pentru copii, grădini publice și terenuri sportive, o suprafață care raportată la populație ne plasează în coada clasamentului UE.
Publicat în Nature Communications, studiul constată că 13,5% din populația analizată trăiește în deplină conformitate cu aceste criterii, în timp ce 21% locuiește în zone care nu îndeplinesc niciunul dintre cele trei criterii de referință. Cercetarea a fost realizat de Comisia Europeană în colaborare cu Universitatea din Copenhaga, iar pentru aceasta s-au utilizat imagini satelitare de înaltă rezoluție și date socioeconomice. Rezultatele dezvăluie o „dezbinare verde” evidentă, în care cartierele mai bogate se bucură de niveluri semnificativ mai ridicate de acoperire cu arbori și de apropiere de natură decât zonele cu venituri mici.
Principiul 3-30-300
Spațiile verzi urbane îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții prin atenuarea factorilor de stres de mediu, cum ar fi temperaturile ridicate, insulele de căldură, poluarea fonică și calitatea slabă a aerului, promovând în același timp sănătatea și bunăstarea socială. Cu toate acestea, urbanizarea rapidă amenință adesea aceste zone vitale, exacerbând disparitățile socioeconomice în accesul la spațiile verzi urbane. Bazându-se pe angajamentul Pactului Verde European față de o tranziție verde, UE promovează activ ecologizarea urbană prin inițiative-cheie precum Acordul Orașului Verde și Regulamentul privind restaurarea naturii, obligatoriu din punct de vedere juridic. Acesta din urmă impune orașelor UE să prevină pierderea spațiilor verzi și a acoperirii arboricole până în 2030, demonstrând o creștere continuă ulterioară.
Populația urbană a crescut în medie cu 16% în perioada 2010-2020, în timp ce orașele s-au extins cu 2,3%. Având în vedere că zonele urbane verzi și densitatea acoperirii cu arbori au scăzut cu 0,3%, respectiv 1,6%, eforturile de implementare a regulii 3-30-300 devin și mai importante, arată studiul citat.
Diviziunea verde
Îndeplinirea regulii 3-30-300 variază foarte mult pe continent din cauza factorilor climatici și economici. Din punct de vedere geografic, cele mai mari rate de conformitate sunt concentrate în Scandinavia, Germania și Polonia - în special în orașe precum Helsinki (57%), Hamburg (55%) și Cracovia (47%). În schimb, orașele din sudul Europei, cum ar fi Atena (3,3%), Palermo (1,9%) și Cordoba (1,0%), prezintă o respectare semnificativ mai scăzută. Această diviziune Nord-Sud reflectă probabil un gradient climatic: mediile umede din Europa de Nord susțin în mod natural vegetația cerută de regulă, în timp ce climatele aride ale Mediteranei fac ca aceste obiective să fie mult mai dificil de atins fără o gestionare intensivă.
Orașele mai bogate își permit mai mult verde
Dincolo de climă, distribuția spațiilor verzi este, de asemenea, o chestiune de echitate. Studiul constată că orașele cu un PIB pe cap de locuitor (PIBc) mai mare oferă, în general, mai multe spații verzi. Pentru orașele din categoria cu cel mai scăzut PIBc, ponderea mediană a populației care îndeplinește regula 3-30-300 rămâne sub 10%, în timp ce orașele din categoria cu cel mai ridicat PIBc prezintă o valoare de bază semnificativ mai mare, cu mediane care ating aproximativ 15% până la 20%, iar valorile aberante cu cele mai bune performanțe depășind 45% din îndeplinire. Aceste date confirmă un „decalaj verde”, în care cele mai bogate orașe din centrul și nordul Europei au o probabilitate de aproximativ două ori mai mare de a îndeplini aceste standarde forestiere, comparativ cu omologii lor cu venituri mai mici din sudul și estul Europei. În plus, o analiză la scară fină utilizând date privind venitul disponibil relevă o corelație pozitivă clară: în întreaga Europă, locuitorii orașelor cu un venit disponibil mai mare tind să locuiască în zone cu acces semnificativ mai mare la natură.
Recomandări strategice
Atingerea obiectivelor 3-30-300 în orașele dens construite cu structuri istorice complexe prezintă provocări semnificative. Pentru a depăși acest lucru, echilibrarea utilizărilor concurente ale terenurilor necesită o planificare atentă, amplasarea inovatoare a parcurilor și un angajament de a conserva și extinde vegetația urbană. Pădurile periurbane ar trebui prioritizate pentru capacitatea lor de a atenua efectul insulei de căldură urbană (ICU) și de a îmbunătăți calitatea aerului. Programele de plantare a copacilor trebuie, de asemenea, extinse la terenuri private și zone rezidențiale care reprezintă împreună o suprafață vastă, adesea subutilizată, pentru creșterea coronamentului. Transportul durabil ar putea elibera spațiul urban utilizat de obicei pentru drumuri și parcări. În zonele urbane dense, unde spațiul la sol este limitat, ecologizarea clădirilor (de exemplu, acoperișuri verzi, pereți verzi și vegetație la balcoane) ar trebui să devină un obiectiv principal pentru a oferi suprafețe verticale și orizontale cruciale pentru coronament.
Datele recente arată că densificarea urbană și tăierea arborilor au condus la un dezechilibru ecologic: de exemplu, în unele rapoarte s-a constatat că în 2024 în București au fost emise avize pentru defrișarea a 639 de arbori, în timp ce au fost plantați doar 116 arbori și arbuști, ceea ce nu compensează pierderea vegetală.
Cum vrea Ministerul Mediului să rezolve problema
Ministerul Mediului a inițiat un proiect de lege care prevede că tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a vegetaţiei forestiere de pe spaţiile verzi cu suprafeţe de peste 500 mp va constitui infracţiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, indiferent dacă terenul se află în domeniul public sau privat, inclusiv în cazul celor încadrate în categoria „curţi construcţii”. Potrivit notei de fundamentare, înăsprirea regimului sancţionator este necesară pentru protejarea patrimoniului verde urban, reducerea efectului de insulă de căldură, îmbunătăţirea calităţii aerului şi protejarea sănătăţii populaţiei, în condiţiile în care Bucureştiul are doar 0,88 de arbori pe locuitor, mult sub recomandarea europeană de 3 arbori per locuitor. Bucureştiul a pierdut peste 500 de hectare de spaţiu verde în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost defrişaţi ilegal peste 1.500 de arbori, situaţie în care autorităţile nu au putut aplica actualele prevederi ale Codului silvic, deoarece terenul era încadrat la categoria „curţi construcţii”.
Sancțiunile mici nu descurajau pe nimeni
Sancțiunile pentru tăierile ilegale de arbori în municipiul București erau până de curând foarte mici, amenzile fiind de doar 25-50 de lei/arbore, astfel că ele nu descurajau distrugerea și degradarea vegetației. Prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 458/30.10.2025 privind modificarea și completarea Normelor de Protecție a Spațiilor Verzi pe teritoriului municipiului București, s-au introdus însă sancțiuni mult mai mari, amenzi de până la 5.000 de lei pentru tăierea ilegală a unui arbore, precum și obligația de replantare compensatorie. Costurile indirecte asociate degradării spațiilor verzi sunt: pierderea biodiversității urbane, scăderea atractivității zonei pentru locuit, creșterea cheltuielilor publice pe sănătate, din cauza bolilor respiratorii, precum și riscul ca România/municipiul București să fie sancționate la nivel european pentru neconformare cu directivele de mediu.
Sancțiune de la Garda de Mediu
Până ca Bucureștiul să fie sancționat de Bruxelles, pentru proasta gestionare a spațiilor verzi, inexistența Registrului Spațiilor Verzi și pe fondul problemelor legate de calitatea aerului, Primăria Capitalei a fost amendată în martie 2025 cu 100.000 de lei.
Ex foto
Niște arbori tăiați în Parcul IOR - Pentru a opri defrișările ilegale, autoritățile vor să încadreze aceste fapte la infracțiuni și să le sancționeze cu închisoarea