Săptămâna aceasta, celebra Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, și-a pierdut definitiv calitatea de judecător, printr-o decizie pronunțată tot de Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar, astăzi, la instanța supremă, are loc un nou termen de judecată în care fata cea mare a lui „Petrov”, Ioana Băsescu, a primit, la fond, o condamnare de cinci ani de pușcărie cu executare.
Camelia Bogdan, judecătoarea care a prestat servicii plătite pentru una din părțile implicate în procesul pe care îl judeca, chiar înainte de a pronunța sentința definitivă, și-a pierdut calitatea de magistrat. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, marți, 12 aprilie 2022, recursul pe care Camelia Bogdan l-a formulat împotriva deciziei CSM, care a exclus-o pentru a doua oară din profesie. Iar, de această dată, sentința este definitivă.
A intrat în conflict cu DIICOT
Conform Grupului pentru Investigații Politice, decizia ÎCCJ era previzibilă, întrucât motivele reținute de secția de judecători a CSM pentru decizia din 2 aprilie 2018 de excludere din magistratură a Cameliei Bogdan fuseseră deja constatate definitiv printr-o hotărâre a Înaltei Curți.
„Pe 5 iulie 2017, judecătorii supremi au decis anularea unei hotărâri pronunțate de judecătoarea Bogdan pe vremea când aceasta activa la Secția a II-a penală a Curții de Apel București. Hotărârea Cameliei Bogdan fusese atacată chiar de DIICOT, parchetul care dispusese trimiterea în judecată a mai multor persoane și căruia judecătoarea Bogdan îi dăduse câștig de cauză. Cu toate acestea, DIICOT contestase la ÎCCJ sentința Cameliei Bogdan, motivând ca hotărârea nu este legală și temeinică, atâta timp cât sunt dispuse măsuri de confiscare extinsă și confiscare specială față de terțe persoane față de care nu se efectuase niciun act de urmărire penală”, arată sursa citată.
A încălcat grav procedurile
Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că judecătoarea Bogdan a încălcat flagrant dispozițiile privind repartizarea aleatorie, prin păstrarea cu intenție a unui dosar în care înlocuise un judecător pentru un singur termen. Scopul a fost acela de a dispune, printre altele, confiscarea specială a unor sume de bani ale unui terț, notar public, care nici nu fusese parte în proces. Camelia Bogdan a pus sechestru inclusiv pe conturile biroului notarial și pe cele ale unui judecătoare cu care se afla în conflict, soția notarului.
Camelia Bogdan a mai fost exclusă din magistratură pentru că a participat la un seminar plătit, organizat la Poiana Brașov de APIA, instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, minister care era constituit parte civilă în dosarul ICA, pe care îl judeca, în apel, Camelia Bogdan. Procurorul care a instrumentat dosarul ICA, Emilian Eva, nu mai este nici el magistrat, după ce a suferit o condamnare definitivă de 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare.
A pierdut casa și pensia specială și se așteaptă „la ce e mai rău” în dosarul fiicei sale
Regimul construit de Traian Băsescu, în zece ani de mandat la Palatul Cotroceni, a început să se dărâme, așadar, pion cu pion, lucrurile atingând apogeul începând cu luna trecută, când Înalta curte de Casație și Justiție i-a respins recursul și a stabilit, definitiv, că fostul președinte a turnat la Securitate, sub numele conspirativ „Petrov”, făcând, astfel, poliție politică.
În urma acestei decizii judecătorești, Traian Băsescu și-a pierdut toate privilegiile de fost șef al statului, acordate prin Legea 406/2001. El a fost notificat de către RA-APPS să părăsească vila de protocol din strada Gogol nr. 2, în termen de 60 de zile, dar și apartamentul în care avea biroul de lucru, din strada Mihai Eminescu. Administrația Prezidențială i-a retras indemnizația lunară egală cu 75% din indemnizația președintelui în funcție și i-a concediat consilierul. Iar Serviciul de Protecție și Pază nu-i mai asigură fostului președinte nici transportul, nici paza sau protecția.
Cinci ani cu executare pentru Ioan Băsescu, la Curtea de Apel București
A urmat, joia tecută, o nouă lovitură pentru „Petrov”, prin condamnarea, de către înalta Curte, a Elenei Udrea la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”, prin respingerea contestației în anulare.
Însă problemele lui Băsescu nu s-au terminat aici. Astăzi, instanța supremă ia în discuție un posibil ultim termen de judecată în dosarul privind finanțarea ilegală a campaniei electorale prezidențiale din anul 2009, dosar în care fata cea mare a fostului președinte, Ioana Băsescu, a fost condamnată, anul trecut, de Curtea de Apel București, la o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare. Elena Udrea a fost condamnată și în acest dosar la 8 ani de închisoare cu executare.
Într-o intervenție televizată, săptămâna trecută, Băsescu a spus că nu se așteaptă „la nimic bun” în legătură cu soarta acestui dosar și cu soluția pe care o vor pronunța judecătorii.
Judecătorii bulgari cer României explicații cu privire la acuzațiile Elenei Udrea
Elena Udrea a fost prezentată, ieri, judecătorilor din Bulgaria care trebuie să decidă asupra cererii de extrădare a acesteia în România, în vederea încarcerării sale în penitenciar, după rămânerea definitivă a sentinței de condamnare în dosarul Gala Bute. Udrea se află arestată în statul vecin, după ce a încercat să treacă în Grecia, chiar în ziua în care ÎCCJ a pronunțat soluția de condamnare. Pe numele său, autoritățile de la București au emis un mandat european de arestare.
Ieri, magistrații bulgari au audiat-o pe Udrea în procesul de extrădare, aceasta din urmă cerând cu insistență să nu permită predarea ei României. Elena Udrea le-a înaintat judecătorilor mai multe documente medicale, care ar atesta că suferă de mai multe afecțiuni, și le-a precizat acestora că, atunci când a fost supusă unui mandat de arestare preventivă, în anul 2015, și a fost încarcerată într-un penitenciar din România, a fost amenințată cu moartea.
Mai mult, Elena Udrea le-a spus magistraților că este persecutată politic în România și le-a cerut acestora să o judece corect, fără să fie influențați de presiunile mediatice care „își fac simțită prezenta inclusiv în Bulgaria”. De asemenea, fostul ministru român le-a mai adus la cunoștință judecătorilor bulgari că are formulată o cerere de azil politic în Grecia.
Magistrații bulgari au decis ca, în urma afirmațiilor făcute de Udrea în sala de judecată, să înainteze autorităților de la București o cerere în care acestea să vină cu explicații despre penitenciarul în care a fost încarcerată Elena Udrea, dar și cu privire la tratamentele inumane din acea perioadă pe care aceasta le-a invocat. Instanța a decis să amâne luarea unei decizii cu privire la cererea de extrădare până pe data de 19 aprilie. Decizia nu va fi definitivă, ea putând fi contestată. Reprezentantul procuraturii bulgare a cerut instanței să aprobe cererea de extrădare.