Cea mai nouă analiză demografică, care centralizează date din peste 200 de țări și teritorii, a relevat că, în primii doi ani ai pandemiei, COVID-19 a ucis aproape 16 milioane de oameni în întreaga lume și a determinat scăderea speranței de viață la nivel global cu 1,6 ani între 2019 și 2021.
Cercetarea, publicată marţi în jurnalul ştiinţific The Lancet, prezintă estimări actualizate din Studiul Global Burden of Disease (GBD) 2021, oferă cea mai cuprinzătoare analiză privind impactul pandemiei asupra sănătății umane până în prezent.
„Impactul profund al pandemiei COVID-19 asupra populațiilor din întreaga lume a subliniat necesitatea unor estimări în timp util pentru a înțelege acest eveniment fără precedent în contextul tendințelor pe termen lung privind sănătatea populației. Studiul privind povara globală a bolilor, leziunilor și factorilor de risc (GBD) 2021 oferă noi estimări demografice pentru 204 țări și teritorii și 811 locații subnaționale suplimentare din 1950 până în 2021, cu un accent deosebit pe modificările mortalității și speranței de viață care au avut loc în perioada 2020-2021 a pandemiei COVID-19”, spun autorii cercetării, care spun că au folosit peste 22.000 de surse de date pentru a estima mortalitatea, un subset al acestor surse fiind utilizat exclusiv pentru a estima excesul de mortalitate din cauza pandemiei COVID-19.
„Pentru adulții din întreaga lume, pandemia COVID-19 a avut un impact mai profund decât orice eveniment văzut în jumătate de secol, inclusiv conflicte și dezastre naturale”, spune dr. Austin E. Schumacher, profesor la Institutul pentru Măsurarea și Evaluarea Sănătății (IHME) de la Universitatea din Washington (SUA) și unul dintre autorii principali ai cercetării.
Cu un milion mai multe decese decât estima OMS, în 2022
Potrivit acestuia, „speranța de viață a scăzut în 84% din țări și teritorii în timpul acestei pandemii, demonstrând impactul potențial devastator al noilor agenți patogeni”.
Rata deceselor în rândul persoanelor cu vârste de peste 15 ani a crescut cu 22% în rândul bărbaților și 17% în rândul femeilor. Mexic, Peru și Bolivia au fost țările în care speranța de viață a scăzut cel mai mult în perioada critică, 2020-2021. În același timp, Noua Zeelandă, Barbados și Antigua&Barbuda au resimțit cel mai puțin efectele pandemiei.
În medie, conform tuturor datelor analizate, speranţa de viaţă a scăzut cu peste un an şi jumătate pe persoană în 2020-2021 (mai exact, cu 1,6 ani).
Virusul Covid se face vinovat de moartea a peste 15,9 milioane de oameni în perioada amintită, fie direct de la virus, fie indirect, din cauza perturbărilor legate de pandemie.
Asta înseamnă cu un milion mai mult decât estimase, în anul 2022, Organizația Mondială a Sănătății. Decesele în exces sunt calculate prin compararea numărului total de decese cu câte ar fi fost de așteptat dacă nu ar fi existat o pandemie.
La vârstnici, mortalitate nemaivăzută în ultimele 7 decenii
Cercetarea mai arată, de asemenea, că populația vârstnică din țările dezvoltate s-a redus simțitor în urma pandemiei.
„În timpul pandemiei de COVID-19, mortalitatea în rândul persoanelor în vârstă din întreaga lume a crescut în moduri nemaivăzute în ultimii 70 de ani”, se arată într-un comunicat al IHME.
Pe de altă parte, însă, mortalitatea infantilă a continuat să scadă în perioada studiată, deși într-un ritm mai lent. În rândul copiilor cu vârste sub cinci ani au fost observate cu circa 500.000 de decese mai puţin în 2021, comparativ cu 2019.
„Totuși, diferențe mari în ceea ce privește mortalitatea infantilă persistă între regiuni. În 2021, unul din patru copii care au murit în întreaga lume trăia în Asia de Sud, în timp ce doi din fiecare patru copii care au murit trăiau în Africa Subsahariană”, arată autorii cercetării.
Per total, scăderea mortalității în rândul copiilor cu vârste de până-n 5 ani a mai echilibrat, în bilanțul final, pierderile uriașe înregistrate la vârstnici.
Potrivit autorilor amplului studiu, astfel de date sunt extrem de importante deoarece efectele unei pandemii așa cum a fost cea de COVID-19 vin la pachet cu provocări fără precedent din punct de vedere social, economic și politic, iar în lumina unor astfel de date, toate națiunile vor trebui să conlucreze pentru a diminua efectele negative, cum ar fi: lipsa forței de muncă, lipsa resurselor de bază și emigrarea.
„Deși pandemia a fost devastatoare, ucigând aproximativ 16 milioane de oameni pe tot globul în 2020 și 2021 combinate, ea nu a șters complet progresul istoric – speranța de viață la naștere a crescut cu aproape 23 de ani între 1950 și 2021 (de la 49 la 72 de ani - n.r.)”, conchid oamenii de știință.
Studiul Global Burden of Disease (GBD) este cel mai mare și mai cuprinzător efort de a cuantifica pierderile globale din sănătate în diferite locuri și în timp și se bazează pe munca a peste 11.000 de colaboratori. Cea mai recentă rundă de rezultate GBD (2021) include peste 607 de miliarde de estimări pentru 371 de boli și 88 de factori de risc în 204 țări și teritorii. IHME este institutul care coordonează acest studiu.