Un nou studiu, realizat la o universitate din SUA, a relevat că reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale la o jumătate de oră pe zi poate îmbunătăți semnificativ sănătatea mintală a tinerilor prin reducerea depresiei, a anxietății, a însingurării și a deja cunoscutului sindrom FOMO (fear of missing out), adică frica de a rata ceva important din mediul online.
Luna trecută, atât Asociația Americană de Psihologie, cea mai mare organizație științifică și profesională a psihologilor din Statele Unite, cât și reprezentanții Serviciului de Sănătate Publică din SUA au lansat rapoarte cu privire la starea de sănătate, potrivit cărora există două tendințe care merg mână-n mână: tinerii folosesc tot mai mult rețelele sociale, iar sănătatea lor mintală suferă.
Pe fondul acestor preocupări și îngrijorări cu privire la pericolele cu care vine la pachet afundarea tinerilor în lumea virtuală, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Iowa (SUA) au descoperit că o intervenție simplă, care ar duce la limitarea utilizării rețelelor sociale, ar putea ajuta la diminuarea acestui fenomen.
Concret, în timpul unui experiment de două săptămâni, în care au fost înrolați 230 de studenți, jumătate au fost rugați să-și limiteze timpul petrecut pe rețelele sociale la 30 de minute pe zi și au fost ajutați de mementouri automate, pe care le-au primit zilnic. La finalul experimentului, ei au obținut scoruri semnificativ mai mici, comparativ cu grupul de control, pentru anxietate, depresie și sentimentul de însingurare.
Se diminuează și sindromul FOMO
De asemenea, acești studenți au obținut scoruri mai mici la cuantificarea acelei temeri pe care o experimentează tot mai mulți adolescenți, și anume că au rămas în urmă, că au ratat ceva important petrecut sau postat de prieteni în mediul online câtă vreme ei au lipsit, un sentiment de neliniște pe care psihologii l-au denumit sindromul FOMO (fear of missing out).
Mai mult, au obținut un punctaj mai mare pentru „afectul pozitiv”, pe care cercetătorii îl descriu drept tendința de a experimenta emoții și sentimente pozitive descrise cu cuvinte precum „emoționat”, „mândru”. „M-a surprins să constat că bunăstarea participanților nu s-a îmbunătățit doar într-o singură dimensiune, ci în toate. Am fost încântată să aflu că o astfel de intervenție simplă de trimitere a unui memento zilnic poate motiva oamenii să-și schimbe comportamentul și să-și îmbunătățească obiceiurile de social media”, spune Ella Faulhaber, student și autorul principal al lucrării, citată într-un comunicat al Universității de Stat din Iowa.
Autorii studiului au constatat că eforturile tinerilor de a reduce utilizarea rețelelor sociale, chiar dacă ocazional au depășit limita de timp de 30 de minute, a adus totuși beneficii pentru sănătatea mintală.
„Aici, lecția este că nu este vorba despre a fi perfect, ci de a depune efort, ceea ce face diferența. Cred că autolimitarea și a da atenție acestui lucru sunt ingredientele secrete, mai mult decât referința de 30 de minute”, consideră Faulhaber.
Profesorul de psihologie Douglas Gentile, coautor al studiului, spune că rezultatele lor se potrivesc cu alte cercetări din acest domeniu. Potrivit acestuia, este mai ușor pentru oameni să-și schimbe comportamentul atunci când conștientizează cât timp petrec făcând diverse activități în fiecare zi și făcând ceva cuantificabil, cum sunt aplicațiile care măsoară ritmul cardiac sau numărul de pași, spre exemplu.
Primele zile de reducere a timpului petrecut pe rețelele sociale au fost provocatoare, au spun mulți dintre studenții participanți la studiu, însă, după impulsul inițial, unii s-au simțit mai productivi și mai „cu viață”, alții au spus că dorm mai bine sau petrec mai mult timp cu oamenii în viața reală.
Autolimitarea, mai practică decât abținerea strictă
Autorii cercetării subliniază că alte studii au investigat efectele abținerii de la rețelele sociale, însă multe dintre intervenții necesită o supraveghere intensă și ștergerea aplicațiilor sau utilizarea unei alte aplicații speciale pentru a bloca rețelele sociale. La fel ca dezintoxicarea pentru cineva care este dependent de droguri, responsabilitatea externă poate ajuta unii utilizatori, dar prezintă și un risc mai mare de a se întoarce la vechile obiceiuri, au explicat aceștia.
Mai mult, eliminarea totală a rețelelor sociale înseamnă și pierderea unora dintre beneficiile pe care le poate aduce, cum ar fi, de exemplu, conectarea cu prietenii și familia, a mai spus prof. Gentile.
Cercetătorul subliniază, însă, că este important să fim atenți la cum și când folosim aceste platforme: „Trăim într-o epocă a anxietății. Mulți indicatori arată că anxietatea, depresia, singurătatea se înrăutățesc și asta ne poate face să ne simțim neputincioși. Dar există lucruri pe care le putem face pentru a ne gestiona sănătatea mintală și bunăstarea”.
Sfaturile cercetătorilor pentru reducerea timpului petrecut online
Autorii studiului oferă și recomandări pentru oamenii să limiteze timpul petrecut online:
-
Conștientizează! Setează un cronometru sau folosește o aplicație de wellness încorporată pentru a vedea cât timp petreci pe rețelele sociale.
-
Fii indulgent cu tine! Recunoaște că nu este ușor să respectați o limită de timp. Aplicațiile de rețele sociale sunt concepute pentru a te menține implicat.
-
Nu renunţa! Limitarea utilizării rețelelor sociale în timp are beneficii reale pentru viața de zi cu zi.
Studiul poate fi citit în întregime aici: The Effect of Self-Monitoring Limited Social Media Use on Psychological Well-Being · Volume 4, Issue 2: Summer 2023 (tmb-apaopen-org.translate.goog)