La 1 martie, celebrăm sărbătoarea Mărţişorului, iar din 2017, Mărţişorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii. Ziua de 1 Martie este un obicei specific românesc. Este ziua în care bărbaţii oferă doamnelor şi domnişoarelor apropiate mărţişoare, despre care tradiția spune că sunt aducătoare de fericire și noroc. Există însă și excepții, Bucovina și anumite zone din Moldova, aici cei care primesc mărţişoarele fiind bărbaţii. Obiceiul dăruirii mărţişorului este moştenit de la daci şi romani şi îşi are originea în credinţele şi practicile agrare. Mai nou însă, în legislatura trecută mai mulți parlamentari de la PSD, PMP și minorități s-au gândit că nu ar fi rău ca Ziua Mărțișorului să fie declarată zi națională. Dacă proiectul va trece, ziua de 1 Martie se va alătura astfel unui șir nesfârșit de zile naționale decise de parlamentari.
De ce ar avea nevoie România să declare ziua de 1 Martie ca zi națională nu este foarte clar, iar Consiliul Economic și Social a considerat că nu se justifică impunerea unei astfel de zile naționale, avizând negativ propunerea. Din punctul de vedere al inițiatorilor, „ziua națională a Mărțișorului va crea un cadru propice conservării, promovării și punerii în valoare, transmiterii și revitalizării practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie ca element al patrimoniului cultural imaterial definitoriu pentru poporul român (…)”. Cum se va face acest lucru inițiatorii nu mai spun, în condițiile în care proiectul nu prevede organizarea niciunor manifestări speciale pentru a marca noua zi națională. Proiectul a fost respins de Senat, iar acum inițiativa așteaptă votul Camerei Deputaților. În iulie anul trecut, Guvernul a transmis că nu susține adoptarea inițiativei parlamentare.
“Ziua Mărțișorului poate fi marcată de către autoritățile administrației publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, de către societatea civilă și persoane fizice sau juridice de drept public ori privat, prin organizarea și/sau participarea, în țară și peste hotare, la programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social, cultural, artistic sau științific, dedicate acestei sărbători naționale”.
din proiectul de lege
Umbra deputatului PMP Codreanu în Parlament: 160 de proiecte, doar 20 de legi
Unul dintre inițiatorii proiectului este fostul deputat PMP Constantin Codreanu. Acesta a fost unul dintre cei mai prolifici parlamentari în legislatura 2016-2020, punându-și semnătura pe 160 de proiecte de lege. Dintre acestea însă, doar 20 au devenit legi până la terminarea legislaturii, 49 de fuseseră respinse, iar un proiect fusese retras chiar de Constantin Codreanu. De asemenea, cinci proiecte au fost clasate, iar restul încă așteaptă avize din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, cu șanse mici să mai fie adoptate, având în vedere că Guvernul a cerut coaliției majoritare din Parlament să claseze proiectele din legislatura trecută.