Românii sunt creativi în multe direcţii, inclusiv în capacitatea de a ieşi cu niscaiva izbândă din situaţii ceţoase. S-au descurcat unii români şi în timpul domniei comunismului, care prin obtuzităţile concepţiilor cu iz bolşevic îi obligau pe trăitorii pe aceste meleaguri să nu dea frâu iniţiativelor, să stea aliniaţi în dogmele îngheţate. Unii însă au imaginat tot felul de tertipuri pentru a-i păcăli pe politruci, pe slugile comunismului ajunse în posturi cu putere. Unui achizitor de la ORACA, cel care era o rotiţă intermediară între statul comunist şi gospodăria ţăranului, i-a venit o idee şmecheroasă pentru obţinerea unor bani pentru buzunarul lui, manevră care contravenea regulilor comuniste. Slujbaşul de la ORACA colecta păsări şi animale din gospodăria sătenilor şi le livra statului. Inventivul cu poftă de îmbogăţire a decalat cu o zi livrarea găinilor de la ţărani spre întreprinderile statului, aşa că găinile întârziau 24 de ore stând în curtea achizitorului. Ouau găinile în ziua în care erau găzduite de slujbaşul Oraca şi acesta vindea apoi ouăle sporindu-i zdravăn veniturile. Comuniştii l-au băgat la puşcărie. Alţi descurcăreţi şi-au umflat portofelele cu următorul dribling către creduli. Şmecherii mergeau prin comunele din Dobrogea, se dădeau angajaţi ai administraţiei apelor şi le cereau locuitorilor să dea o sticlă cu apă din fântână pentru analiza purităţii apei. Se conformau sătenii, pungaşii vărsau apa de probe pe câmp şi vindeau sticlele goale. S-a petrecut în acele vremuri şi o altă scenă savuroasă. Era o staţie de autobuz în Bucureşti, plină de lume la ieşirea de la serviciu. A sosit un autobuz rablagit cu lumea pe scări. S-au agăţat şi câţiva din staţie, dar în înghesuiala groaznică a apărut un grup de controlori să verifice biletele. L-au prins călătorind fără bilet pe un bărbat, care a refuzat să se legitimeze, reproşând gălăgios: „Eu sunt de vină că nimic nu merge bine? Ne aşteaptă copiii cu cheia de gât”. Controlorii i-au cerut şoferului să blocheze uşile şi să meargă cu autobuzul la Miliţie. Între timp, din mijlocul autobuzului se apropie un bărbat secretos, care le şopteşte controlorilor să-l dea pe mâna lui pe tipul cu scandal: „A criticat regimul, mai grav decât că nu are bilet. Îl duc eu în altă parte!”. Bărbatul, pasămite de la Securitate, l-a dat jos în brânciuri pe călătorul clandestin şi, când autobuzul a plecat, i-a zis râzând: „Hai să trăieşti, că nici eu nu aveam bilet!”.