După mulți ani de la abandonarea ei, de-abia acum Administrația Fondului pentru Mediu a depus solicitarea pentru emiterea acordului de mediu în vederea închiderii și reabilitării depozitului de deșeuri periculoase. Ea a aparținut combinatului Sofert Bacău și aici sunt depozitate deșeuri de fosfogips. Ele sunt foarte toxice și prezintă un risc ridicat pentru sănătatea băcăuanilor, iar din această cauză o lege adoptată 2018 le dă dreptul acestora să iasă la pensie cu doi ani mai repede decât vârsta standard de pensionare. Termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor de închidere este anul 2027.
Combinatul chimic Sofert Bacău a intrat în insolvență în 2005, iar un an mai târziu - în faliment, din cauza datoriilor. O parte din activele sale au fost trecute pe o altă societate, pentru a permite funcționarea combinatului al cărui nume devenea Amurco. Câțiva ani mai târziu, în 2014, și acesta avea aceeași soartă. În urma sa rămânea o imensă haldă cu reziduuri de fosfogips. Nici avertismentele Comisiei Europene, nici cele ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu au reușit să trezească autoritățile de mediu pentru a trece la lichidarea bombei ecologice rămase în urma combinatului.
Amurco a ignorat decizia instanței
Ecologizarea haldei era obligația societății Amurco SRL, potrivit unei decizii a Curții de Apel Bacău din ianuarie 2018. Instanța a admis recursul Agenției pentru Protecția Mediului și a casat o sentință a Tribunalului Bacău prin care, în urma donației unui teren de la combinat la municipalitate, Amurco scăpa de sarcina ecologizării haldei de fosfogips. Cu toate acestea, combinatul nu s-a conformat deciziei instanței, motivul fiind lipsa banilor, iar în 2021 a fost adoptată o hotărâre de guvern prin care s-a decis să se transfere acest teren din domeniul public al municipiului Bacău în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Administraţiei Fondului pentru Mediu și începerea lucrărilor de ecologizare. Ele nu au început pentru că operațiunea era condiționată de atragerea fondurilor europene pentru ecologizare.
Astăzi suntem mai aproape ca oricând de momentul care va marca închiderea unui capitol negru din istoria Bacăului şi a României. Există în România 31 de depozite de deşeuri industriale periculoase și nepericuloase din cauza căreia plătim amenzi. (...) Fiecare zi pe care o recuperăm înseamnă bani economisiţi, bani cu care vom putea să facem alte tipuri de investiţii şi sper că Bacăul va deveni un exemplu de bună practică pentru celelalte 30 de depozite ce urmează a fi ecologizate”.
Mircea Fechet, ministrul Mediului
875.000 euro ar avea de plătit statul român sub formă de amenzi către Uniunea Europeană dacă va închide depozitul de reziduuri industriale de la Sofert Bacău în perioada 2024-2027, dar în cazul în care nu va respecta termenul-limită asumat suma plătită va crește.
Combinatul Amurco și-a găsit un nou proprietar
Fostul combinat Amurco (Sofert) Bacău a fost scos în vara anului 2022 la licitație, cu un preț de pornire de 23,22 milioane de lei, dar nu s-a găsit niciun amator care să-l cumpere. Fostul producător de îngrășăminte chimice este în faliment din 2014, el aparținând Grupului Interagro, patronat de Ioan Niculae, care în 2019 a încercat și el să-l răscupere. De-abia în septembrie anul trecut, executorul judecătoresc a reușit să-l vândă cu suma de 3 milioane de euro. El a fost achiziționat de firma Nitramonia, care aparține lui Eusebiu Guțu, un om de afaceri din zona Bacăului. Acesta este al treilea combinat chimic care a aparținut lui Ioan Niculae pe care îl preia Eusebiu Guțu, după combinatul Chemgas din Slobozia (care este funcțional), contra sumei de 25 milioane de euro, și Nitroporos din Făgăraș pentru 8,2 milioane de euro.
Deșeuri abandonate de proprietari în faliment
Halda de deșeuri de la Bacău este astăzi singurul depozit industrial municipal care încă nu a fost închis, deși activitatea aici a fost sistată din 2007. La nivel național sunt însă mai multe deșeuri industriale lăsate în urmă de mari unități din industria petrochimică ce au dat faliment de mult. În această situația se află depozitele care au aparținut fostelor rafinării Dărmănești, Astra Română, Venus Oilreg și Steaua Română. De asemenea, pe listă mai apar depozitele industriale care au aparținut unor combinate chimice care au tras de mult obloanele, precum Turnu, Sinteza, Cemtrade, Petrol Derna etc.
Falimentul Rafinăriei Dărmănești a lăsat în urmă un hectar de deșeuri
Un alt caz de poluare istorică este și cel de pe plaforma fostei rafinării Dărmănești, tot din județul Bacău. Aceasta a fost privatizată prima oară în anul 2000, când a fost cumpărată de compania Imperial Oil, controlată de celebrul lui Corneliu Iacubov. Trei ani mai târziu, rafinăria era în faliment. Ulterior a fost vândută unui grup înregistrat în Austria, dar controlat de un om de afaceri rus. În final, în 2008 rafinăria s-a reîntors în faliment în faliment, iar ulterior activele au fost demontate și vândute pentru plata unor datorii. Acum, în urma fostei rafinării au rămas două deșeuri periculoase care se întind pe o suprafață de aproape un hectar.
La Turnu Măgurele, 52 de hectare de deșeuri periculoase
O situația gravă se înregistrează și la Donau Chem, fostul combinat chimic din Turnu Măgurele, județul Teleorman, care a făcut și el parte din Grupul Interagro al lui Ioan Niculae. Combinatul este în faliment, dar în urma sa au rămas 52 de hectare de deșeuri toxice. În ceea ce privește deșeurile industriale, ponderea cea mai mare o deține cenușa de pirită, carbonatul de calciu și fosfogipsul. La privatizarea combinatului, una dintre clauzele introduse în contract stipula obligația noului proprietar de a face investiții de mediu, lucru care însă nu a fost respectat. Și aici Administrația Fondului pentru Mediu vrea ca în 2027 să finalizeze lucrările de închidere și ecologizare a depozitului.
Halde cu gudroane acide, în Bihor
Petrol Derna SA este fosta Uzină de prelucrare a nisipurilor bituminoase de la Derna-Tătăruş, județul Bihor, și ea a intrat în faliment la începutul anilor ’90, dar nu înainte de a fi vândută către angajați. De fostul combinat mai amintesc astăzi doar cele două halde cu gudroane acide, provenite de la distilarea petrolului. Ele ocupă o suprafață de jumătate de hectar. Tot în județul Bihor se află și rămășițele Petrolsub SA, fosta Rafinărie Crișana, adică trei depozite de deșeuri industriale cu o suprafață totală de 1,48 hectare.
Soluţia de reabilitare a depozitului de fosfogips de la Sofert Bacău are ca obiectiv principal reducerea mobilităţii contaminanţilor existenţi pe amplasament pentru a proteja situl în vederea încadrării acestuia în peisajul natural, cu protecţia factorilor de mediu, apă, aer, sol şi subsol. Pe suprafaţa acestui sit ecologizat nu se va desfăşura în viitor nicio activitate, perimetrul haldei urmând a fi îngrădit şi pus sub observaţie pe o perioadă de 30 de ani.
România, amendată cu 1,5 milioane de euro şi penalităţi zilnice de 600 de euro/zi
Curtea de Justiţie a UE a decis la data de 14 decembrie 2023 sancţionarea României cu o amendă de 1,5 milioane de euro şi penalităţi zilnice de 600 de euro/zi pentru întârzierea închiderii depozitelor de deşeuri neconforme. România mai are de închis şi ecologizat 31 de astfel de depozite. Anul trecut, în luna august, Guvernul a aprobat un nou plan de acţiune pentru închiderea celor 31 de depozite rămase neconforme: 1 depozit de deşeuri municipale, 20 de depozite de deşeuri industriale periculoase şi 10 depozite de deşeuri industriale nepericuloase, mai arată instituţia.