Prima dezbatere „George Banu, ecouri, semne, contururi...” (Despre modelul George Banu) a avut loc în data de 22 octombrie, la ARCUB, Sala Coloane. La această discuție moderată de Călin Ciobotari au fost invitate Marina Constantinescu, Mirela Patureau și Alexandra Badea.
Criticul, eseistul, profesorul George Banu a părăsit această lume pe neașteptate, la începutul anului. A lăsat lumea teatrului descumpănită și cu sentimentul că a pierdut „ceva foarte prețios, ceva imposibil de înlocuit”. Argumentul lui Călin Ciobotari pentru organizarea acestui eveniment este: „Dezbaterea de față își află motivația, pe de o parte, în necesitatea multora dintre noi de a vorbi despre Biță, iar pe de altă parte în sentimentul că tot ceea ce a reprezentat George Banu pentru teatrul românesc și pentru cel european trebuie, cumva, organizat, sistematizat. Nu este o discuție deloc simplă, dată fiind complexitatea acestui seducător personaj care, timp de decenii, cu o debordantă diversitate de mijloace, ne-a fascinat, ne-a tulburat, ne-a ghidat, ne-a influențat și modelat relațiile personale pe care noi înșine le avem cu teatrul. În subsidiar, întâlnirea noastră readuce în scenă și tema „modelului”, încercând să probeze sensurile în care putem discuta astăzi despre un „model George Banu” în cultura teatrală românească”.
La dezbaterea „Etici ale procesului de creație”, care va avea loc în data de 26 octombrie, ora 11:00, la ARCUB, Sala Coloane, cu intrarea liberă în limita locurilor disponibile, moderatoarea Oana Cristea Grigorescu îi va avea invitați pe Catinca Drăgănescu, Elena Morar, Radu Alexandru Nica și Marian Popescu. Despre analiza ce urmează să se facă asupra temei propuse, moderatoarea spune: „În teatrul românesc dezbaterea despre etica relațiilor de muncă în colectivele artistice și în universități răspunde presiunii actualizării codurilor etice din mediile artistice. După dezbaterea din ediția trecută a FNT despre fenomenul sistemic al abuzului denunțat și la noi în ultimul timp, continuăm anul acesta dezbaterea despre metodele de a asigura spații sigure și echitabile de muncă în procesul creației. Astfel, dezbaterea „Etici ale procesului de creație” are patru valoroși invitați cu care dorim să chestionăm responsabilitatea individuală și cea de grup, dar și rolul instituțiilor în corelarea codurilor etice cu practica artistică. Astfel, prof. univ. Marian Popescu, o autoritate în domeniul eticii și integrității universitare, va fi acompaniat de trei regizori practicieni. Elena Morar are o bogată experiență de muncă în colective artistice internaționale și aduce în dezbatere perspectiva cadrului instituțional, în timp ce Catinca Drăgănescu și Radu Alexandru Nica, recent numiți și directori de teatru, vor vorbi din dublul lor rol de regizori și manageri. Dezbaterea propune un cadrul teoretic de negociere a limitelor. Interoghează raportul dintre nevoia supravegherii procesului de creație și pericolul excesului normelor care pot sterilizarea creativitatea”.
Cea de-a treia dezbatere, „LOCUIND LA COMUN. Cine are nevoie de dramaturgie contemporană?”, moderată de Mihaela Michailov, va avea loc pe data de 27 octombrie, ora 13:00, la ARCUB, Sala Coloane, de asemenea, cu intrare liberă în limita locurilor disponibile. La acest eveniment au fost invitați să participe Alexandra Felseghi, Andrei Măjeri, Adina Lazăr, Eugen Jebeleanu, Yann Verburgh. Împreună vor pune în discuție „laboratoarele echipelor de creație dramaturg/ă – regizor/regizoare în procesul de creație al scenariului de spectacol”.
Mihaela Michailov spune că se va discuta despre „Cum circulă ideile în echipa dramaturg-regizor? Cum se ajunge la un numitor comun? Cum se cristalizează gândirea din laboratorul de creație și care sunt metodele de lucru? Cum se trece peste blocaje?” și că va fi „o discuție despre tot ce hrănește o creație”.
Alte diverse evenimente de interes major pentru public au loc în timpul Festivalului Național de Teatru. Amintim conferința „NEXT ON STAGE. Perspective în scenografie, ediția a III-a – Laboratoarele Creației”, care a avut deja loc astăzi, 22 octombrie (între 14.00 și 17.30) și 23 octombrie (între 11:00 și 17:00). Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
Conferința, organizată de OISTAT România – Organizația Internațională a Scenografilor, Tehnicienilor și Arhitecților de Teatru, îl are moderator pe Adrian Damian; curatori sunt Viorica Petrovici, Iuliana Gherghescu, Elena Belciu. Scopul acesteia constă în a evidenția aspecte ale colaborării scenografului cu ceilalți artiști care contribuie la realizarea imaginii scenice. Subiectele abordate în cele trei zile se înscriu în tema generală a FNT 2023 –„Laboratoarele sensibilului”. Sunt sesiuni de comunicări tematice, de câte 15 minute fiecare. Participă scenografi, profesori de specialitate din domeniul artelor, proaspăt absolvenți ai secțiilor de scenografie, artiști new media, light, sound și video designeri, stakeholderi din industriile creative.
În data de 24 octombrie, de la ora 14:00 (ARCUB, Sala Coloane) publicul este invitat la evenimentul intitulat „Scene europene – cooperarea cu membrii EUNIC România”. Participă reprezentanții Institutului Francez București, Institutului Cultural Român, Institutului Cultural Italian, Forumului Cultural Austriac, Goethe-Institut București, Centrului Ceh București. Producător – Institutul Francez București. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
În cadrul modulului „Focus Spații ale cercetării și laboratorului performativ în FNT” este programată întâlnirea „Spații alternative”, la care se va discuta despre spațiile laboratorului și cercetării, într-o dinamică artistică în care producția și productivitatea sunt în centrul gândirii artistice. Evenimentul va avea loc pe 25 octombrie, ora 11:00, la UNITER, Restaurant Savart. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile. Vor participa Cosmin Manolescu – coregraf, co-director AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică, Arcadie Rusu, Ioana Marchidan – coregrafi, fondatori LINOTIP, Nona Șerbănescu – artistă, fondatoare ART HUB, Alex Radu– co-fondator SAC@Malmaison, Liviu Romanescu – actor, manager Teatrelli.
„DMTR – Feminin”, un alt eveniment din FNT, va fi organizat în data de 26 octombrie, ora 16:00, la Teatrul Odeon, Sala Studio. Este vorba de lansarea ediției a 4-a a proiectului Dicționarul Multimedia al Teatrului Românesc (producător: Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului – ARPAS; parteneri: Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Universitatea de Arte din Târgu Mureș; Proiect co-finanțat de „AFCN – proiecte culturale”). Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
Evenimentul – cu participarea artistelor Miriam Cuibus, Andreea Vulpe și Mihaela Sîrbu – va fi moderat de Cristina Modreanu, curatoarea DMTR. Potrivit ARPAS, cele 50 de noi fișe din această ediție a Dicționarului sunt dedicate artistelor care „au contribuit la consolidarea unei mișcări teatrale apreciate de public și critică în țară, dar și peste granițe, în perioada 1960-2000”.
Curatoarea proiectului, criticul de teatru Cristina Modreanu, explică de ce echipa a pus accentul în acest an pe creația femeilor din teatrul românesc: „Pe parcursul cercetării din primii trei ani ai Dicționarului Multimedia al Teatrului Românesc (2020-2022) am descoperit mai multe nume de artiste care au activat în teatrul românesc în perioada 1960-2000, dar care nu au fost reținute de istoria oficială, în ciuda faptului că realizările lor erau remarcabile”.
Cei interesați să afle „Ce este un laborator artistic?” (Focus CNCD) sunt așteptați, în data de 28 octombrie, ora 12:00, la CNDB – Centrul Național al Dansului București, la discuția despre „laborator ca spațiu de cercetare necesar experimentării constante”. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
Invitații la discuție – Mădălina Dan, Ion Dumitrescu, Radu Nica, Leta Popescu, Elena Zamfirescu – vor încerca să dea răspunsuri la astfel de întrebări: În ce măsură laboratorul – spațiu de cercetare necesar experimentării constante – este o prioritate a artiștilor/artistelor, facultăților cu profil vocațional și instituțiilor de spectacol? Este laboratorul de creație un model sustenabil? Avem nevoie de laboratoare în care să imaginăm lumi posibile, mai puțin centrate pe regulile producției imediate? Avem timp pentru creația de laborator? Ceea ce vedem pe scenă creează un cadru de gândire care reflectă modul în care producem un spectacol?
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) lansează în FNT33, Barometrul de Consum Cultural 2022. Participare culturală și perspective democratice. Evenimentul va avea loc în data de 29 octombrie, ora 11:00, la ARCUB, Sala Coloanelor. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
Coordonatorii studiului și prezentatorii lansării sunt conf. univ.dr. Carmen Croitoru, director general INCFC, Anda Becuț Marinescu, director de cercetare INCFC. Printre invitați – personalități din mediul academic și specialiști din domeniul culturii. Ajuns la ediția a XVIII-a, acest amplu studiu la nivel național care măsoară practicile consumatorilor de cultură revine după o pauză de trei ani, cauzată de efectele sociale și economice ale pandemiei de COVID-19.
În cadrul evenimentului de lansare vor fi prezentate principalele rezultate ale Barometrului, accentuându-se relația dintre valorile culturale, calitatea educației și principiile democratice, de la nivelul societății. După evenimentul de lansare, Barometrul de Consum Cultural 2022 va fi disponibil în format digital pe site-ul www.culturadata.ro. De notat, între altele, că Barometrul evidențiază atât necesitatea implementării unor inițiative de educație prin cultură, cât și utilitatea elaborării unor măsuri care să urmeze îndeaproape un model al dezvoltării comunitare prin cultură.
În cadrul FNT, Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) – în calitate de producător și de gazdă, va prezenta la sediul său, în data de 30 octombrie, ora 14:00, sprectacolul lectură „Bătăi în pluș” de Marin Sorescu, în regia lui Silviu Debu. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile. Proiectul a fost realizat în colaborare cu Teatrul de Comedie.
Directorul Muzeului Național al Literaturii Române Ioan Cristescu argumentează crearea acestei producții: „Printre manuscrise și dactilograme s-a ivit, brusc, această piesă necunoscută a lui Marin Sorescu: „Bătăi în pluș”. Sigur, mai sunt și altele sau alte surprize. E o premieră și avanpremieră a unui spectacol pe textul unui mare dramaturg postbelic. O piesă despre pierderea identității ființei și spațiului acesteia. Actuală.” Trebuie spus că, de curând, Muzeul Național al Literaturii Române „a preluat, prin generozitatea și grija asupra posterității marelui dramaturg Marin Sorescu, un belșug patrimonial. Nu a fost suficient timp de catalogare și sistematizare a arhivei și a bibliotecii. Aceste proceduri vor urma cursul firesc”.