DNA a trimis în judecată un jandarm pentru ce face Kovesi 

În plin scandal al dezvăluirilor legate de prezența Laurei Codruța Kovesi, în calitatea de atunci de procuror general al României, acasă la Gabriel Oprea, în noaptea alegerilor prezidențiale din anul 2009, șefa DNA a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor adresate pe acest subiect, motivând că se află “în timpul ei liber” și “în spațiul ei privat”. Afirmația a fost făcută pe o stradă din Pitești, după ce Kovesi participase la o ședință de judecată, într-un proces privat pe care l-a intentat unor ziariști. Și atunci, dar și cu ocazia unor alte deplasări în interes privat, Laura Kovesi a utilizat ca mijloc de transport o limuzină Audi A6, proprietatea instituți­ei publice pe care o conduce. Toate acestea se întâmplă în condițiile în care, în 2013, Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată, în stare de arest preventiv, un ofițer superior de jandarmerie acuzat, printre altele, că a utilizat în interes personal mașina instituției. 

Aceste informații ies la lumină cu ocazia sesizării de către Secția pentru Combaterea Infracțiunilor de Corupție săvârșite de Militari, din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, a unei excepții de neconstituționalitate a unui articol din Codul de Procedură Penală, invocată la Curtea Militară de Apel București chiar în dosarul în care se judecă speța privind ofițerii jandarmi în cauză. 

Dosarul creditelor cu adeverinţe false 

Astfel, în 24 decembrie 2013, DNA – Secția Militară a timis în judecată 37 de ofițeri și subofițeri din cadrul Inspectora­tului Județean de Jandarmi Alba, printre aceștia numărându-se fostul comandant al unității, colonelul Ioan Onac Herța, și căpitanul Liviu Valentin Rusu, acesta din urmă fiind comandant de grupă. Cei 37 de ofițeri şi subfițeri sunt acuzați de săvârșirea infracțiunilor de fals material, uz de fals, abuz în serviciu, înșelăciune, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, omisiunea sesizării organelor judiciare și șantaj, toate în formă continuată, precum și de compli­citate sau de instigare la săvârșirea acestor infracțiuni, în formă continuată. 

Mai exact, procurorii Secției Militare a DNA susțin în rechizitoriul întocmit faptul că în anul 2006, la nivelul Inspectoratului Județean de Jandarmi Alba a fost constituită o asociere de tip infracțional, inițiată de către comandantul de atunci al inspectoratului, colonelul Ioan Onac Herța, și de către conta­bilul-șef Virgil Moșneag, asociere la care au aderat alți trei angajați ai biroului financiar. Scopul respectivei asocieri a fost acela de a elibera pentru anumite cadre militare adeverințe false, în care erau trecute sume mult mai mari decât cele obţinute în mod real, pentru ca titularii acestor adeverințe să le depună la bănci, în vederea luării în mod fraudulos a unor împrumuturi în cuantu­muri mult mai mari decât cele la care aveau dreptul în mod legal. 

După tăierile de salarii din 2010, au început problemele 

Cei cinci inițiatori ai grupării amintite mai sus și-ar fi eliberat chiar lor înşiși astfel de adeverinţe falsificate, pe care le-au utilizat pentru a obține credite în mod ilegal. 

Conform procurorilor DNA, începând cu anul 2010, nivelul veniturilor salariale a fost redus substanțial. Asta, ca urmare a tăierilor de salarii operate de Guvernul Boc și anunțate cu emfază, de la Palatul Controceni, de Traian Băsescu. 

În aceste împrejurări, cadrele militare de la Inspectoratul Județean de Jandarmi Alba care contractaseră credite bancare mai mari decât cele pe care le puteau obține pe cale legală au început să aibă dificul­tăți serioase în a-și achita ratele lunare bancare. Din acest motiv, ei au obținut, pe aceeași filieră, alte adeverințe de salari­zare, tot falsificate, completate și semnate de aceleași persoane, cu scopul eșalonării ratelor bancare și a obținerii unui nivel cât mai mic al ratei lunare, care să fie direct proporțional cu veniturile din adeverințele falsificate. 

Aceste fapte reprezintă, practic, jumă­tate din acuzațiile pentru care cei 37 de ofițeri au fost trimiși în judecată, la sfârșitul anului 2013. Însă, așa cum se va vedea în continuare, rechizitoriul conține și niște acuzații care ar trebui să-i dea fiori Laurei Codruța Kovesi. 

Comandant de grupă, judecat pentru că folosea mașina de serviciu în scop privat

Aspectul spectaculos al acestui dosar îl reprezintă acuzaţiile DNA aduse căpitanului Liviu Valentin Rusu. În anul 2007, împotriva acestuia, propria mamă a depus o plângere penală la IPJ Alba, plângere în care se afirmă că acesta s-a deplasat la un spital din localitate cu mașina Jandarmeriei, în timpul progra­mului de lucru, pentru a-și rezolva unele probleme personale. În rechizitoriu se arată că, în scopul obținerii de probe în vederea disculpării sale, Liviu Valentin Rusu a provocat o stare conflictuală. După conflictul de la spital și după ce mama ofițerului a făcut plângere la Poliție, asupra acestor evenimente a fost notificat însuși șeful IJJ Alba, colonelul Ioan Onac Herța. În ciuda probelor și a faptului că Liviu Valentin Rusu a omis să spună adevărul cu privire la desfășurarea conflictului, expunând o situație necon­formă cu realitatea, colonelul Herța a pus batista pe țambal. 

Mai exact, el nu a cerut niciun fel de relații la IPJ Alba, nu a efectuat niciun fel de investigații, dar a întocmit și semnat o adresă în care a prezentat în fals faptul că, în ziua cu pricina, căpitanul Rusu ar fi pătruns în spital la solicitarea organelor de poliție și că, de altfel, spitalul respectiv se afla în zona de patrulare a subordonatului său. 

De altfel, la dosarul DNA se afirmă că, în perioada 2006.-2013, profitând de funcția de comandant de grupă, căpitanul Liviu Valentin Rusu „și-a încălcat atribuțiile de serviciu, pe timpul misiunilor de pază și patrulare de pe raza Municipiului Alba Iulia, în sensul că acesta îi dădea ordin conducătorului auto al echipajului mobil de patrulare să staționeze în mod repetat și nelegal în diferite locații, pentru ca el să își poată rezolva probleme personale”. 

În iulie 2011, opt subofițeri care făceau parte din grupa lui Rusu au depus rapoarte personale pe masa colonelului Herța cu privire la aceste aspecte. Șeful lui Rusu, spune DNA, a omis să sesizeze organul judiciar competent pentru a efectua o anchetă penală. 
Șefa DNA se plimbă cu limuzina instituţiei în „timpul liber” 

Înțelegem, fără echivoc, din acest rechizitoriu întocmit chiar de DNA, că reprezintă faptă penală utilizarea auto­vehiculelor instituției de stat în interes personal. Reamintim faptul că șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a fost filmată, în mod repetat, în timp ce cobora dintr-un autoturism Audi A6, proprietate a insti­tuției, cu ocazia unor deplasări private. Fie la CSM, când mergea în calitate de susținătoare a unei magistrate audiate, fie la Ploiești sau Pitești, când s-a deplasat în interes personal pentru a participa la procesul civil pe care l-a intentat, în cali­tate de persoană fizică, unor jurnaliști de la Antena 3 sau Lumea Justiției. 

Ultima dată când Kovesi a fost filmată în spațiu public a fost cu ocazia unei înfățișări la procesul respectiv, ea fiind interpelată de presă pentru a răspunde unor întrebări legate de prezența ei, în seara zilei de 6 decembrie 2009, în locuința politicianului Gabriel Oprea. Șefa DNA a refuzat să răspundă, cerând să fie lăsată în pace, întrucât se află în timpul liber și în spațiul ei privat. 

Procurorii se fac că nu văd. În schimb, atacă la CCR aplicarea legii penale mai favorabile 

Procurorii nu s-au sesizat în legătură cu aceste aspecte. Însă, dosarul ofițerilor de jandarmi de la Alba face obiectul ridicării unei excepții de neconstituționalitate cu privire la un articol din Curtea Constituțională are, în fază de raport, pe rolul său de soluționat două dosare prin care Secția pentru Combaterea Infracțiunilor Săvârșite de Militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a ridicat excepții de neconstituționalitate cu privire la prevederile unui articol din Codul Penal referitor la aplicarea, în timp, a legii penale mai favorabile. Prima sesizare a fost apro-bată, în dosarul IJJ Aba, de către Curtea Militară de Apel București și a fost înregistrată la Curtea Constituțională în data de 4 mai 2017 și vizează articolul 5, alineat 2 din Codul Penal. Este vorba despre articolul care reglementează aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei și care arată, în cuprinsul alineatului ­1, că, ”în cazul în care de ­la săvârșirea infracțiunii, până la judecarea definitivă a cauzei, au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă”. DNA – Secția Militară a atacat alineatul al doilea al acestui articol, care stipulează faptul că „aceste dispoziții se ­prevederilor din acestea decla-rate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență apro-bate de Parlament cu modificări sau completări, ori respinse, dacă ­în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile”. 

Articolul 5, alineat 2 Cod Penal face, de asemenea, obiectul unei excepții de neconstituționa-­-rorii Secției Militare a Direcției Naționale Anticorupție, într-un alt dosar, aflat pe rolul Tribuna­lului Militar București, excepție aprobată cu sesizarea Curții Constituționale ce face obiectul unui alt dosar, înregistrat la data de 6 februarie 2017, dosar aflat, ­­de asemenea, în fază de filtru.