Să mai spună cineva că ultra-reformata și intangibil de independenta noastră justiție operează cu dublă măsură! Iată, între acuzațiile aduse Elenei Udrea, în temeiul cărora procurorii au cerut ca ea să primească o pedeapsă însumând 21 de ani, se află una pe care domnia sa o respinge categoric. Este vorba despre acuzația că, printr-un document redactat și promovat pe 12 februarie 2012, fosta ministră a cabinetului Boc ar fi încercat să deconteze la Uniunea Europeană sumele necesare pentru a plăti publicitatea MDRT. Acuzație care cade, susțin apărătorii Elenei Udrea, întrucât clienta lor își prezentase demisia pe 6 februarie 2012, așadar cu o săptămână înainte de data la care s-ar fi comis fapta incriminată. Vă pare cunoscută povestea? Vreau să spun, aveți cunoștință că situația s-a repetat, în termeni cumva diferiți, nu prea cu mult înainte? Ei bine, mie unul - și cu siguranță că nu numai mie – o asemenea ispravă, tipică pentru modul în care DNA fabrică pe bandă rulantă dosare, mi se pare că are un precedent. Și încă ce precedent!...
Să ne aducem aminte că, tot într-un dosar instrumentat de zeloșii procurori ai DNA, au fost folosite ca probe zdrobitoare niște bancnote care aveau să intre în circulație abia în anul următor după ce, susțineau aceiași procurori, s-ar fi încheiat plățile ilegale efectuate de către acuzați. Mă refer, după cum cred că ați remarcat, la mult trâmbițatul dosar ,,Zambaccian’’, pe care cu o formulă foarte inspirată confratele Dan Constantin l-a numit ..regina salbei’’ proceselor intentate lui Adrian Năstase pentru fapte de corupție. În acest caz, la o certă comandă politică, DNA i-a acuzat, pe Adrian Năstase și pe soția sa că, în perioada august 2002-februarie 2004, ar fi folosit în operațiuni considerate ca incorecte suma de 118.650 USD. Până aici toate bune și frumoase (pentru acuzatori firește), numai că, la o analiză corectă s-a dovedit că Trezoreria Statelor Unite a pus în circulație bancnotele cu pricina în anul 2005! Împrejurare în care Adrian Năstase- nota bene: premierul în al cărui mandat țara noastră a încheiat cu succes negocierile de aderare la Uniunea Europeană- a exclamat cu amară ironie:,,Pentru a mă acuza de corupție, DNA tipărește bani și fabrică dosare’’. Așadar, atât în ,,Dosarul Gala Bute’’, cât și în ,,Dosarul Zambaccian’’, procurorii DNA își construiesc acuzele denaturând realitatea!
Aceasta ar fi singura asemănare – și ea, superficială - între cele două cazuri, în rest existând categorice, esențiale, deosebiri în ceea ce îi privește pe cei doi beneficiari ai mânăriilor și trucajelor cu la care operează emblematica instituție a statului opresiv, sub comanda multilateral medaliatei Laura Codruța Kovesi. După cum este și singura dată când (in)justiția de rit băsisto-macoveist tratează cu aceeași strâmbă măsură atât o personalitate politică și științifică marcantă, dar care face parte dintre ,,dușmanii jurați’’ ai Amiralului Dezastrului Național și al șlehtei sale, cât și o persoană cu ,,un statut special’’ în fotografia de familie a clanului. În rest, neexistând dovezi că, pentru varianta carpato-pontico-dâmbovițeană a clanului sicilienilor, au fost date condamnări grele, nemeritate. Am zis ,,nemeritate’’ fiindcă, despre sentințe pe deplin meritate pentru Traian Băsescu și famiglia sa, dacă lucrurile vor merge tot la fel, este foarte probabil că o să mai vorbim când va face plopul pere și răchita micșunele. Pentru ,,restul lumii’’, adică pentru cei care nu intră sub înalta protecție a ,,sistemului’’, procurorii DNA dictând, și la propriu și la figurat, judecătorilor, sentințe pur și simplu zdrobitoare pe motive care dovedesc fără nici-un dubiu că suntem țara în care s-a născut Eugen Ionescu, titanul teatrului absurdului. Un exemplu, pe cât de aberant pe atât de scandalos, fiind condamnările date în dosarul ICA, în mod special cele pe motiv de ,,influență telepatică’’!...
În fine, dar câtuși de puțin în ultimul rând, este de reținut faptul că,în vreme ce, atât în cazul lui Adrian Năstase, cât și în cel al profesorilor Dan Voiculescu și Gheorghe Mencinicopschi, procurorii DNA au ținut-o langa-danga cu acuze care,de fapt, erau doar neadevăruri patentate, iar judecătorii nu au făcut decât să dea curs, fără șovăire și fără mustrări de conștiință, sentințelor dictate, în cazul Elenei Udrea, lucrurile stau exact pe dos. În sensul că, odată semnalată flagranta inadvertență, sentința pronunțată de către ÎCCJ pe 13 martie are mari șanse să fie mult mai blândă decât cei 21 de ani ceruți de procurori. De unde și optimismul pe care Traian Băsescu îl afișează, de pe acum, în ceea ce privește soarta pupilei sale politice și protejatei sale de nădejde.
Aș fi putut să dezvolt ideea că, instrumentând într-un asemenea hal dosarul ,,Gala Bute’’, procurorii DNA îi ridică, Elenei Udrea, mingea la coș, ajutând-o să înscrie un punct foarte prețios. Dar îmi aduc aminte care a fost sportul care i-a adus primele victorii de palmares pe atunci tinerei speranțe a justiției române, europene și transoceanice, Laura Codruței Kovesi și, spre a nu fi acuzat că am comis ,,un atac la persoană’’- și încă împotriva cui anume?!-, mai bine tac…