În această decizie, CCR arată că legea în discuție a fost trecută de Camera Deputaților într-o formă diferită față de cea supusă votului Senatului, iar consecința acestui abuz procedural a fost aceea că întreaga lege a fost declarată neconstituțională. Reamintim că atât Codul penal, cât și Codul de procedură penală au trecut, luna trecută, de Camera Deputaților, prin eliminarea tuturor amendamentelor votate de Senat, fiind, și în acest caz, încălcat principiul constituțional al bicameralismului. Numai că în sesizările de neconstituționalitate redactate de Avocatul Poporului și de Înalta Curte de Casație și Justiție nu a fost invocat deloc acest viciu.
Soarta legilor penale, prin care SRI a fost reintrodus în dosarele din justiție, prin care avocații au nevoie de certificat ORNISS, iar abuzul în serviciu a rămas în continuare fără prag valoric ar fi, teoretic, pecetluită, în sensul desființării lor la Curtea Constituțională. Acest lucru reiese din cuprinsul unei decizii a CCR, adoptată în 31 ianuarie 2023, prin care Legea de completare a Legii Cadastrului și Publicității Imobiliare nr. 7/1996 a fost declarată neconstituțională pentru simplul motiv că a fost adoptată de Parlament cu încălcarea procedurilor parlamentare prevăzute de Constituție.
Cu unanimitate de voturi, Plenul CCR a constatat că proiectul de lege a fost respins de Senat, în 1 septembrie 2022, după care a fost transmis Camerei Deputaților, care a adoptat-o, în calitate de Cameră decizională, la data de 11 octombrie 2022, cu 195 de voturi „pentru”, 37 de voturi „împotrivă” și 21 de abțineri, cu încălcarea principiului bicameralismului.
Senatul, scos abuziv din procesul legislativ
„Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră”. Conform deciziei citate, Curtea a apreciat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului Camerei de reflecție al primei Camere sesizate. „Între forma legii propusă de inițiator, votată de Senat în sensul respingerii, și forma adoptată de Camera Deputaților există o serie de diferențe de natură să conducă la concluzia că a fost nesocotit principiul constituțional al bicameralismului. (…) Din analiza comparativă a celor două forme ale legii, Curtea reține că forma adoptată de Camera Deputaților vizează modificări substanțiale ale Legii 7/1996, care nu au fost avute în vedere de către prima Cameră sesizată”, subliniază judecătorii.
Aceștia mai precizează că „dacă Senatul, ca primă Cameră sesizată, nu a avut posibilitatea să dezbată și să se exprime prin vot cu privire la domeniul de reglementare al celorlalte amendamente adoptate de Camera Deputaților a fost, prin urmare, exclus din procesul legislativ. În consecință, viziunea Camerei decizionale în privința obiectului de reglementare inițial al legii este una substanțial diferită, îndepărtându-se de la scopul inițial al legii. Totodată, pe lângă chestiunile de conținut juridic, există și o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de către cele două Camere ale Parlamentului”.
Aceeași manieră de lucru, în cazul celor mai disputate acte normative
În aceste condiții, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 7/31 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României chiar săptămâna aceasta, apreciază că „legea nu respectă principiul bicameralismului, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor articolului 61 alineat 2 și ale articolului 75 din Constituție”.
Ei, bine, exact în aceeași situație se află cele două legi adoptate în martie, de Camera Deputaților, prin care au fost modificate Codul penal și Codul de procedură penală. La Senat, forma inițiată de Guvern a suferit mai multe amendamente adoptate în Comisia Juridică și votate în plenul Senatului. Printre aceste amendamente, se numără și cele care puneau legile în discuție în acord cu nenumăratele decizii ale CCR prin care SRI a fost interzis total în anchetele penale, iar la abuzul în serviciu au fost instituite un prag valoric și o intensitate a vătămării.
La Camera Deputaților însă, Comisia Juridică a decis să anuleze, din pix, toate amendamentele votate de Senat și să trimită la votul final o cu totul altă formă a proiectelor de lege decât cea dezbătută și aprobată de prima Cameră sesizată. Lucru evident neconstituțional, așa cum însăși Curtea Constituțională a decis, obligatoriu, în dispozitivul Deciziei 7 din 31 ianuarie 2023.
Există două sesizări cu privire la Coduri, dar care nu contestă modul de adoptare
Cele două Coduri, cel penal și cel de procedură penală, în forma adoptată de Camera Deputaților, au fost atacate la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Studiind însă aceste sesizări formulate, se poate constata faptul că niciuna dintre instituțiile contestatare nu au făcut referire în întâmpinări la încălcarea principiului bicameralismului, așa cum lesne se poate înțelege că s-a întâmplat. Poate fi o scăpare sau poate fi vorba despre o scăpare „intenționată”.
Rămâne de văzut dacă, la momentul în care Curtea Constituțională va supune dezbaterii aceste sesizări de neconstituționalitate, va considera ea însăși, în virtutea propriei jurisprudențe, incluzând, aici, și cea mai recentă decizie în această materie, să se autosesizeze cu privire la acest viciu de neconstituționalitate și să trântească legile penale pe acest motiv, așa cum a făcut cu legea de completare a Legii Cadastrului și Publicității Imobiliare.