„Dosariada”- sportul național în campania electorală. Alegerile, sub zăngănitul cătușelor

La ora închiderii ediției, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a redactat un raport în unanimitate pentru ridicarea imunității, iar Camera Deputaților era așteptată să dea votul în Plen. Tot în această campanie electorală, procurorii l-au pus sub control judiciar pe senatorul ex-PNL Eugen Pîrvulescu, pentru instigare la cumpărare de influență, iar, ieri, anchetatorii au descins în biroul președintelui PNL al Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca. Dar campania electorală este abia la început. Lucrurile par să semene, din ce în ce mai mult, cu obișnuința DNA și a altor parchete de a deschide dosare penale politicienilor exact înaintea alegerilor. De multe dintre aceste dosare s-a ales, ani mai târziu, praful. Fie că însăși DNA a constatat că nu există probe, fie faptele s-au prescris, fie instanțele au stabilit că fapta nu există.

În campania electorală din anul 2004, Parchetul Național Anticorupție, precursorul actualei Direcții Naționale Anticorupție, a demarat mai multe anchete penale, dintre care câteva cu tentă vădită politică. Deși, în comparație cu ce a urmat în timpul mandatului Laurei Codruța Kovesi, acest număr de dosare penale deschise unor politicieni în plină campanie electorală prezidențială pare nesemnificativ, este de remarcat că, nici acum 20 de ani, procurorii nu au dat dovadă de abținere de la astfel de acțiuni într-o perioadă electorală cu miză uriașă.

Pe 9 septembrie 2004, PNA a început urmărirea penală împotriva lui Victor Apostol, șef serviciu în cadrul APAPS, dar și împotriva soției acestuia, Daniela Apostol, pe care i-a pus sub acuzare pentru săvârșirea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția și folosirea unor informații nedestinate publicității. Ambii au primit, la finalizarea cercetării judecătorești, câte un an de închisoare cu suspendare, în septembrie 2007.

Apoi, în 22 octombrie 2004, procurorii l-au reținut pe comisarul-șef Gheorghe Bonteanu, șef serviciu în cadrul Corpului de Control al Ministerului Administrației și Internelor, pentru trafic de influență. Acesta ar fi luat 1.500 de dolari de la un fost cadru militar, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă responsabili ai STS și ai Jandarmeriei Române pentru a-i facilita mituitorului un loc de muncă în cadrul uneia dintre cele două structuri.

Un alt dosar deschis de PNA în timpul campaniei electorale din 2004 a fost anunțat pe 7 octombrie 2004, când procurorii au început urmărirea penală față de senatorul Vasile Duță, membru al Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, pentru trafic de influență. Parlamentarul ar fi pretins și primit de la un cetățean german o mașină de lux, în valoare de 40.000 de euro, promițându-i că va interveni la Ministerul Muncii, pentru aprobarea unor contingente de muncitori pentru contractele de lucrări ale unor firme românești încheiate cu firme din Germania. La data de 6 mai 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe Vasile Duță la 5 ani de închisoare cu executare.

2009, Geoană candida, Năstase era trimis în judecată

În 2009, la conducerea DNA se afla Daniel Morar, iar în timpul campaniei electorale prezidențiale, unde principalii candidați erau Traian Băsescu și liderul de atunci al PSD, Mircea Geoană, procurorii au găsit de cuviință ca, la data de 21 octombrie 2008, să îl trimită în judecată pe fostul premier și președinte PSD, Adrian Năstase, parlamentar în funcție la acel moment, în dosarul „Mătușa Tamara”. Năstase era acuzat de dare de mită.

Alături de Adrian Năstase au mai fost trimiși în judecată Ioan Melinescu, fost președinte al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, pentru sustragere și distrugere de documente, luare de mită și divulgarea de informații nedestinate publicității, precum și Ristea Priboi, ex-consilier al premierului Adrian Năstase, pentru complicitate la luare și dare de mită.

Interesant este că dosarul mai fusese trimis o dată în judecată, în anul 2007, însă, în anul 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să-l retrimită la DNA. 

În aceeași campanie electorală, la data de 13 octombrie 2009, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Mihai Toader, fost director general al Companiei Naționale Poșta Română, pentru abuz în serviciu. În același dosar, a mai fost trimis în judecată și omul de afaceri Maricel Păcuraru, actualul patron al postului de televiziune Realitatea Plus, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Este vorba despre celebrul dosar „Poșta”, în care s-au reținut fapte legate de încheierea a șase polițe de asigurare pentru angajații instituției, anchetatorii reținând un prejudiciu de 4 milioane de euro. Abia în 3 noiembrie 2014, Curtea de Apel București a pronunțat sentința definitivă în acest dosar, Dan Mihai Toader și Maricel Păcuraru au primit câte 4 ani de închisoare cu executare.

Kovesi a depășit recordul mondial de puneri sub acuzare, arestări și trimiteri în judecată, la alegerile din 2014

Cea mai intensă campanie electorală, din punctul de vedere al dosarelor penale deschise, al reținerilor, al arestărilor și al trimiterilor în judecată făcute de DNA, sub mandatul Laurei Codruța Kovesi, a fost cea pentru alegerea președintelui României din anul 2014. Practic, au fost atât de multe cauze care vizau direct politicienii, chiar cei înscriși în cursa electorală, prin incriminarea unor rude sau apropiați ai acestora, sau a unor coordonatori ai partidelor care le susțineau candidaturile, încât, din lipsa spațiului, le vom reda, succinct, în cele ce urmează:

• 3 septembrie 2014 – DNA a început urmărirea penală împotriva deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, în calitatea de membru în Consiliul Executiv Național al PSD, pentru folosirea funcției sau autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Este vorba despre dosarul „Giga TV – CNA”. În aceeași zi, a fost pusă sub urmărire penală și Narcisa Iorga, membru CNA, pentru instigare la abuz în serviciu. A doua zi, pe 5 septembrie 2014, a fost pusă sub urmărire penală însăși președinta CNA, Laura Georgescu, pentru abuz în serviciu, iar, la data de 8 septembrie 2014, în același dosar, a fost pus sub acuzare și Gheorghe Ștefan, zis „Pinalti”, primarul în funcție, la acel moment, al municipiului Piatra Neamț, patronul postului Giga TV.

• La data de 15 septembrie 2014, procurorii au deschis pe numele primarului de atunci al municipiului Constanța, Radu Mazăre, un dosar penal, sub numărul 2/P/2014.

• În 19 septembrie 2014, DNA a trimis-o în judecată pe celebra șefă a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, pentru trafic de influență. Fiind o apropiată a lui Liviu Dragnea, aceasta a fost cercetată, trimisă în judecată și condamnată alături de fostul lider PSD, în celebrul dosar al angajărilor de la DGASPC Teleorman. Însă, anterior, în primul dosar, Floarea Alesu a fost condamnată de către Curtea de Apel București, în 10 februarie 2015, la 3 ani de închisoare cu suspendare.

• La 25 septembrie 2014, DNA a început urmărirea penală față de deputatul Adrian Constantin Simionescu, pentru acte de comerț incompatibile cu funcția și pentru complicitate la evaziune fiscală.

• La data de 26 septembrie 2014, Laura Codruța Kovesi a cerut procurorului general al României să solicite Parlamentului încuviințarea punerii sub urmărire penală față de 9 miniștri, în dosarul „Microsoft”. Erau vizați Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Șerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Țicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu și Mihai Tănăsescu.

Octombrie „negru”

În cea de-a doua lună a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2014, lucrurile au continuat în aceeași manieră:

• La 2 octombrie 2014, DNA l-a trimis în judecată pe președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, arestat la acel moment, pentru abuz în serviciu și conflict de interese. La data de 22 septembrie 2022, Curtea de Apel București l-a achitat pe Bunea Stancu pe motiv că „fapta nu există”.

• În 7 octombrie 2014, a fost reținut Aristotel Căncescu, președintele Consiliului Județean Brașov, pentru luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu și instigare la tentativă de abuz în serviciu.

• În 10 octombrie 2014, DNA a cerut Parlamentului încuviințarea arestării preventive a deputatului Ion Diniță, pentru dare de mită și complicitate la abuz în serviciu.

• Cinci zile mai târziu, în 15 octombrie 2014, procurorii lui Kovesi au început urmărirea penală împotriva deputatului Ioan Adam (instigare la abuz în serviciu), a senatorului Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta, președinte PSD, premier în funcție și candidat la alegerile prezidențiale, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, și a deputatului Viorel Hrebenciuc, pentru aceeași infracțiune. Este vorba despre unul dintre dosarele ANRP. În 23 iunie 2018, DNA a clasat dosarul în ceea ce-l privește pe Ilie Sârbu. Însă, în 17 octombrie 2014, procurorii au cerut Parlamentului încuviințarea luării măsurii arestării preventive față de deputații Adam și Hrebenciuc.

• La data de 20 octombrie 2014, DNA i-a mai făcut deputatului Viorel Hrebenciuc un alt dosar penal, în care l-a acuzat de instigare la folosirea de informații care nu sunt destinate publicității, trafic de influență, folosirea influenței pentru obținerea de foloase necuvenite și cumpărare de influență. Tot atunci, procurorii au început urmărirea penală împotriva senatorului Dan Șova, pentru trafic de influență, dosarul fiind legat de cel al lui Viorel Hrebenciuc. În 23 iulie 2018, însă, aceeași procurori au decis să claseze cauza în ceea ce-l privește pe Șova, constatând că fapta de care l-a acuzat nu este prevăzută de legea penală. 

• În 21 octombrie 2014, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de deputatul Dorinel Ursărescu, pentru folosirea ilegală a influenței. În aceeași zi, DNA a deschis celebrul dosar „Valiza”, în care omul de afaceri Gigi Becali a fost pus sub acuzare pentru dare de mită.

• În data de 23 octombrie 2014, procurorii au început urmărirea penală față de fostul șef al SPP, Dumitru Iliescu, pentru folosirea de informații nedestinate publicității și cumpărare de influență, fapte legate tot de cauzele deputatului Viorel Hrebenciuc. În aceeași zi, DNA l-a reținut pe Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la trafic de influență și spălare de bani.

A luat toți apropiații unui candidat la Președinție

• La 28 octombrie 2014, a fost reținut omul de afaceri Nicolae Dumitru, zis „Niro”, într-un alt dosar „Microsoft”. Odată cu el, au mai fost reținuți Dorin Cocoș, atunci soț al Elenei Udrea, candidată PMP la alegerile prezidențiale, primarul Gheorghe Ștefan, zis „Pinalti”, și ex-ministrul Comunicațiilor, Gabriel Sandu. În aceeași zi, DNA l-a reținut și pe deputatul Viorel Hrebenciuc.

• La data de 30 octombrie 2014, procurorii l-au reținut pe senatorul Gigi Christian Chiru, pentru luare de mită, spălare de bani și fals în declarații.

• În 7 noiembrie 2014, DNA l-a pus sub acuzare pe senatorul UDMR Tanczos Barna, pentru abuz în serviciu și fals intelectual. Dar, în 3 decembrie 2019, tot DNA a clasat dosarul, pentru că fapta nu era prevăzută de legea penală.

• În data de 10 noiembrie 2014, DNA a cerut președintelui României permisiunea pentru urmărirea penală a fostului ministru de interne liberal Cristian David, pentru luare de mită și spălare de bani.

• La data de 11 noiembrie 2014, Kovesi a cerut Camerei Deputaților permisiunea arestării preventive a deputatului Mircea Roșca, pentru trafic de influență.

• În 20 noiembrie 2014, practic cu doar câteva zile înainte de alegeri, DNA a reținut-o pe Alina Bica, șefa DIICOT în funcție la acel moment și prietenă a candidatei Elena Udrea, pentru abuz în serviciu, într-un dosar ANRP.

• În 21 noiembrie 2014, procurorii Laurei Codruța Kovesi au cerut Camerei Deputaților aviz pentru arestarea preventivă a deputatului UDMR Marko Attila Gabor, pentru abuz în serviciu.

• La 24 noiembrie 2014 DNA a cerut Camerei Deputaților încuviințarea arestării preventive a deputatului Cătălin Florin Teodorescu, pentru abuz în serviciu.

Nici scrutinul din 2019 nu a fost lipsit de acest „spectacol”

Cinci ani mai târziu, în timpul alegerilor prezidențiale din anul 2019, DNA, descătușată de „regimul” Kovesi, s-a dovedit a fi o campanie electorală mult mai „săracă” din perspectiva acțiunilor procurorilor. Cu toate acestea, dosarele cu politicieni nu au dispărut cu totul.

Astfel, în 3 septembrie 2019, DNA l-a trimis în judecată pe Viorel Stan, deputat în Parlamentul României, pentru luare de mită în formă continuată. Însă, la data de 22 mai 2023, Curtea de Apel Bacău a dispus achitarea acestuia, pe motiv că fapta nu există.

În 15 noiembrie 2019, procurorii i-au trimis în judecată pe fostul ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, pentru luare de mită și trafic de influență, pe Ionuț Costea (cumnatul lui Mircea Geoană), pentru trafic de influență și complicitate la mită, și pe Cristian Boureanu, ex-deputat, pentru trafic de influență. În 5 mai 2023, Curtea de Apel București l-a condamnat pe Vlădescu la 7 ani și 4 luni de închisoare, pe Ionuț Costea la 6 ani de închisoare, iar față de Boureanu a dispus închiderea procesului penal, pe motiv de prescripție.

În 28 noiembrie 2024, a fost trimis în judecată fostul ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, în 22 iunie 2023, ÎCCJ a dispus încetarea procesului penal, tot pe motiv de prescripție.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹