De mai bine de doi ani, de când dosarul privind modul ilegal și abuziv în care au fost reconstituite drepturile de proprietate asupra terenurilor agricole din comuna Nana, județul Călărași, vâdute firmei-fantomă Berfige și, ulterior, fiicei fostului președinte Traian Băsescu, procesul este departe de a primi o soluție, chiar și pe fond. Tribunalul Călărași, instanța sesizată în mai 2015 de către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General, a amânat, până în prezent, nu mai puțin de 34 de termene de judecată, fiind ocupată, mai mult, în prima fază, de revocarea măsurii controlului judiciar dispus pe numele foștilor membri ai Comisiei de Fond Funciar Nana. Administrația Domeniilor Statului, constituită parte civilă în acest proces, a fost, la rândul ei, așteptată timp de mai multe termene pentru a preciza suma cu care se constituie parte civilă și, apoi, pentru a defalca, pentru fiecare inculpat în parte, prejudiciul estimat a fi fost produs. După 24 de luni de judecată, cauza este din nou amânată, pentru că, de la dosar, fie lipsesc martori, fie lipsesc înscrisuri, fie nu există expertiza solicitată. În acest timp, terenul de 290,41 hectare, cumpărat de Ioana Băsescu, cu credit de la CEC, se află și la ora actuală sub sechestru penal, instituit în acest dosar.
În cele 34 de termene de judecată câte s-au scurs din mai 2015, instanța a audiat în cazul fraudelor funciare de la Nana doar câțiva martori care s-au prezentat. În primul an al procesului, Tribunalul Călărași a decis, pe bandă rulantă, să revoce măsura controlului judiciar instituit pe numele inculpaților și să elimine obligațiile acestora. Toate deciziile Tribunalului Călărași au fost întoarse de către Curtea de Apel București.
Astfel, primul termen de judecată al dosarului, care a avut loc în 18 iunie 2015, a început cu o amânare, după ce magistrații au constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar instituită de Parchet pe numele ceor trimiși în judecată, pe care, inițial, a menținut-o. În 9 iulie 2015, cauza a fost din nou amânată, după ce un avocat a invocat imposibilitatrea prezentării la instanţă, din motive medicale. Același lucru s-a întâmplat la termenul din 16 iulie 2015, pentru ca procesul să se reia în 6 august, când Tribunalul Călărași a reușit doar să reconfirme legalitatea și temeinicia controlului judiciar.
În 28 august 2015, cauza s-a amânat în vederea restituirii la Parchetul General a dosarului, iar în septembrie dosarul a fost restituit la procuror, instanța luând act de existența măsurii controlului judiciar și respingând sesizarea Poliției Oltenița – Serviciul Urmăriri, în ceea ce-l privește pe unul dintre cei trimiși în judecată.
Controlul judiciar, ridicat la Călărași, reinstituit la Curtea de Apel București
După întoarcerea de la Parchet la instanță a dosarului, Tribunalul Călărași a fost ocupat, o bună perioadă, să revoce succesiv controlul judiciar instituit pe numele inculpaților. Astfel, în 2 octombrie 2015, s-a decis prima dată înlăturarea acestei măsuri, iar în data de 22 octombrie 2015, judecata a fost iar amânată pentru lipsă de procedură și pentru lipsa de la instanţă a dosarului de fond. Atunci, magistratul a cerut citarea, pentru termenul următor, a inculpaților și martorilor lipsă, precum și a altor subiecți procesuali, menționând ca aceștia din urmă să comunice instanței dacă se constituie sau nu părți civile și cu ce sumă. În 5 noiembrie 2015, Tribunalul Călărași a solicitat Curții de Apel București încheierea prin care s-a dispus începerea judecății în cauză.
În 23 noiembrie 2015, după ce Curtea de Apel a schimbat decizia revocării controlului judiciar, instanța de fond a revocat iarăși această măsură. În 10 decembrie 2015, dosarul a fost amânat pentru lipsă de apărare, iar în 4 ianuarie 2016, pentru a se reveni cu o adresă către Agenția Domeniilor Statului, constituită parte civilă, nu înainte de a mai fi revocat o dată controlul judiciar.
În 28 ianuarie 2016, cauza a fost amânată pentru lipsa dosarului de fond și pentru ca avocații inculpaților să studieze cererea ADS de constituire ca parte civilă. În 18 februarie 2016, cauza a fost amânată din nou, pentru a se trimite către ADS o adresă cu solicitarea de a defalca prejudiciul pentru fiecare inculpat în cauză. În 3 martie 2016, este iar revocat controlul judiciar.
În 17 martie 2016, ADS cere amânarea cauzei, pentru a-și putea prezenta pretenţiile civile. După ce, în sfârșit, la aproape un an de la începerea procesului, ADS a transmis cererea de pretenții, avocații inculpaților au cerut, în 7 aprilie, amânarea pentru a studia aceste pretenții. Au urmat, apoi, alte amânări, pentru lipsă de procedură, lipsă de apărare, administrarea probatoriilor, citarea martorilor, lipsa acestora de la instanţă, audierea lor și așa mai departe.
Stadiul în care se află acest proces, în prezent, nu este deloc unul încurajator. În luna martie a acestui an, instanța a amânat judecata pentru ca Tribunalul și Parchetul General să ia la cunoștință despre obiectivele unei expertize cerute în dosar, iar la ultimul termen de judecată, care a avut loc în 11 mai, s-a amânat din nou, pentru că raportul de expertiză lipsea de la dosar. Procesul va fi reluat în 13 iulie, în plină vacanță judecătorească.
Dosarul a fost început de Corpul de Control al Guvernului
În 5 mai 2015, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General a finalizat rechizitoriul privind constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, conflict de fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, abuz în serviciu, spălare de bani și fals în declarații, după ce, cu un an înainte, Corpul de Control al Guvernului Ponta a sesizat procuratura în legătură cu legalitatea retrocedărilor de terenuri agricole amplasate pe raza localității Nana, județul Călărași. Vizați sunt foștii membri ai Comisiei Locale de Fond Funciar Nana, dar și cei ai Comisiei Județene Călărași de Fond Funciar, după ce o anchetă internă a stabilit faptul că unele cererei de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate au fost depuse de acești membri sau de rudele lor, că au fost depuse acte de stare civilă false, precum și contracte de arendă fictive sau antedatate.
290,41 hectare din aceste terenuri retrocedate prin fals au ajuns, în 2013, în posesia Ioanei Băsescu. Agent imobiliar a fost ex-consilierul prezidențial Adrian Rădulescu, acesta pretinzând că este trimisul Elenei Udrea. În final, Ioana Băsescu a oferit prețul maxim pentru moșia de la Nana
Procurorul: „La Nana a fost înființat un grup infracțional organizat”
15 persoane au fost rude ale acestora. 44 la sută din totalul revendicărilor arată că membrii grupării urmăreau în special revendi-carea terenurilor pentru a le valorifica ulterior.
Procurorul a descoperit trimise, astfel, în judecată, că, în perioada 2005-2006, Tudoria Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre (membri ai Comisiei Nana), dar și fostul primar Dumitru Budiștean (decedat între timp) au inițiat, constituit și sprijinit un grup infracțional organizat, care a avut scopul de a retroceda terenuri agricole prin eludarea legii. Este vorba despre 123 de solicitate de Comisia Nana, în perioada mai 2006- decembrie 2010. 16 din aceste cereri au fost formulate de membrii grupării, zece cereri privesc revendicări în numele soților sau soțiilor acestora, 22 de cereri au fost înaintate în iar șapte cereri privesc alte că, din 2005 până în 2010, la fiecare dosar de retrocedare au fost depuse acte false de stare civilă, registre de intrări-ieșiri false, iar majoritatea cazurilor aveau legătură cu o companie pe nume SC Amygo M.T. SRL Nana, aparținând uneia dintre inculpatele din dosar, Simona Alina Preda, care a arendat terenurile retrocedate.
Consilierul prezidențial Rădulescu poza în trimisul Elenei Udrea
Anchetatorii susțin, în rechizitoriu, că, încă din anul 2007, cei implicați în această operațiune au urmărit să vândă terenurile care au făcut obiectul acestor retrocedări infracționale. În anul 2009, au fost puse, la nivelul comunei Nana, mai multe anunţuri în acest sens. Atunci, Simona Alina Preda a cunoscut un agent imobiliar care i-a făcut legătura cu deja binecunoscuta firmă-fantomă SC Berfige SRL București. Administratorul acestei firme, Bertola Fiovarante, s-a dus personal la agenția imobiliară cu pricina, bătând palma și încheind un contract autentificat la notarul Liuba Alexandrescu.
SC Berfige SRL a cumpărat, în această manieră, terenuri în valoare de 1.613.650,35 de lei. Suma a fost virată, în trei tranșe, în contul bancar deschis la BRD pe numele Simonei Alina Preda. Aceasta a transferat, la rândul ei, suma de 978.000 de lei într-un alt cont personal de depozit, cu intenția de a încasa dobânda lunară.
În august 2013, fostul consilier prezidențial Adrian Rădulescu a luat legătura cu o persoană de la care a aflat că există terenuri mari scoase la vânzare pe raza localităților Frăsinet, Mănăstirea și Nana. Personal, Rădulescu s-a deplasat la Nana, unde a luat legătura cu arendașii și a aflat că este vorba despre un „disponibil” de 290 de hectare comasate în două sole. După câteva zile, Rădulescu a luat legătura cu avocata firmei Berfige, Mihaela Tudorache, recomandându-se ca fiind reprezentant al Elenei Udrea, care ar fi fost interesată să cumpere aceste terenuri. Atunci, Rădulescu a aflat că Berfige cerea 4.250 de euro pentru un hectar. Ulterior, discuția i-a fost relatată direct lui Băsescu.
Tranzacție finalizată cu Ioana Băsescu în calitate de cumpărător
Elena Udrea s-a transformat în Ioana Băsescu, deoarece, în data de 28 septembrie 2009, fiica cea mare a președintelui în funcție de la acea dată al României, s-a prezentat personal la avocata Mihaela Tudorache și a oferit un preţ de 4.500 de euro pe hectar, în vederea achiziționării terenurilor de la Nana. Berfige SRL a fost imediat de acord, iar, ulterior, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat la Biroul Notarial „Aequites”, din București, tranzacția având un preț total de 5.844.864.26 lei pentru cele 290,41 hectare de teren. Așa cum rezultă din rechizitoriu, suma a fost acoperită de Ioana Băsescu din surse proprii și dintr-un credit contractat la CEC Bank – Unitatea Pilot Victoria, București.
Prejudiciul calculat de procurori în acest dosar privește nu doar terenurile care au ajuns la Ioana Băsescu, ci suprafețe mult mai mari de teren. Conform unei expertize tehnice întocmite în 7 iulie 2014, valoarea prejudiciului se ridica, la data producerii lui, la 3.204.558,83 lei, valoare actualizată în 2014 la 6.565.831 de lei. Parchetul a instituit măsura sechestrului asigurător asupra tuturor terenurilor vizate de anchetă, inclusiv pe terenurile aparținând, astăzi, Ioanei Băsescu. Dar au fost indisponibilizate conturi bancare, imobile, terenuri, autoturisme și alte bunuri ale inculpaților, pentru recuperarea acestui prejudiciu.
Ioana Băsescu a atacat în instanță instituirea sechestrului, însă a pierdut procesul. Apoi a acționat în judecată Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cerând anularea unui ordin intern care reglementa înscrierea acestui sechestru penal la Cartea Funciară. Și acest proces a rămas fără obiect, având în vedere că, între timp, acel ordin nu mai este de actualitate.