Primarul localității a recunoscut că nimeni nu știe ce se află dedesubt, deși, într-o zonă urbană foarte populată, unde există apartamente, o grădiniță și o secție de poliție, ar fi trebuit să se știe dacă există un astfel de pericol. Pentru a se afla ce este sub porțiunea căzută se vor face aceleași tipuri de studii geotehnice care ar fi trebuit să existe înainte de a se construi acolo drumul și clădirile. Specialiștii în studii geotehnice spun că se puteau evita problemele, dacă studiile se făceau la timp.
Porțiunea de stradă care s-a prăbușit la Slănic Prahova ar putea avea drept cauză existența unei galerii subterane a unei vechi mine de sare. Au fost evacuate 42 de familii din imobilele aflate în apropiere, o grădiniță nu mai poate funcționa și o secție de poliție s-ar putea închide. Nu este singurul caz de acest fel, în zonele cu mine de sare. În 2011 s-a prăbușit un magazin Kaufland construit deasupra unei galerii de mină la Ocnele Mari.
Dar situația este mult mai tragică, pentru că în România nu s-au mai făcut aproape deloc studii geotehnice după ce s-a schimbat legislația în anul 2007. Firmele care făceau studii de fezabilitate s-au închis, rămânând fără contracte, iar pe această piață mai sunt foarte puține astfel de companii care își asumă riscul să lucreze cu 10-15% din sumele totale de care ar fi nevoie pentru forajele necesare în astfel de studii.
Se caută vinovații printre politicieni
Inițial s-a prăbușit o suprafață de circa 60 de metri pătraţi, adâncimea craterului având circa doi metri, dar în următoarele zile s-a extins suprafața și s-a adâncit. Primele ipoteze arată că sub drumul prăbușit există o veche mină de sare sau mai multe galerii subterane care nu au fost luate în considerare atunci când zona de deasupra s-a dezvoltat ca parte a localității.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu, este suspendat, pentru fapte de corupție anchetate de DNA, iar acum candidează la aceeași funcție, pentru un nou mandat, fiind în plină campanie electorală. Acesta a fost acuzat de localnici că ar fi contribuit la dezastru.
Mai mulți locuitori ai orașului spun că surparea de pe strada 23 August ar fi efectul activității președintelui CJ, pentru că și-ar fi adus niște „firme de casă” pentru a face o lucrare la rețeaua de gaze, iar din cauza acelei intervenții recente ar fi fost deviată pânza freatică sau apa pluvială și astfel s-ar fi distrus filonul de sare de sub suprafața prăbușită.
Ipoteza a fost întărită de declarațiile premierului Marcel Ciolacu, acesta spunând că are informații referitoare la construirea străzii peste o mină de sare, pentru care responsabili ar fi cei care au dat autorizații. S-a luat în considerare și o pătrundere a apei pluviale în sol, dar specialiștii în geodezie spun că e mai puțin probabil că se fi surpat terenul din cauza apei de ploaie.
Salina e la jumătate de kilometru distanță
Au fost acuzații și la adresa Salrom, care deține salina din apropiere, dar reprezentanții companiei spun că se poate demonstra că nu există nicio legătură între activitatea din mină și ceea ce s-a întâmplat în zona prăbușită. Locul unde s-a produs surparea se află la o distanță de aproximativ 500 de metri de Salina Slănic Prahova - unde, la o adâncime de peste 200 de metri, se află Mina Unirea, cu o suprafață de peste 50 de mii de metri pătrați.
Cu toate acestea, se știe că la mică distanță se află alte două exploatații de sare care acum sunt închise și se presupune că sub zona afectată ar fi o astfel de exploatație. În acest caz, pe suprafața respectivă nu ar fi trebuit să se construiască.
Specialiștii care au fost la fața locului în primele zile de cercetări nu exclud nici ipoteza surpării din cauza unui curs de apă subteran, pentru că nivelul unui lac din zonă a scăzut în mod inexplicabil, cu 2-3 metri în doar câteva săptămâni – ceea ce înseamnă că o astfel de galerie de sare de sub zona prăbușită ar putea să fi fost inundată, dar încă nu s-a stabilit cauza producerii unui astfel de accident.
Se sare peste studiile de fezabilitate
Indiferent care este cauza surpării, specialiștii în studii geotehnice spun că trebuia să se știe de la început care este structura solului și ce pericole există, iar zona urbană nu ar fi trebuit să se construiască peste o astfel de mină de sare.
Înainte de 1990 s-a mai întâmplat să se construiască pe suprafețe periculoase, dar ulterior s-au luat măsuri pentru a nu se mai ajunge la dezastre. Situația s-a schimbat în rău după anul 2007, când s-a modificat legislația privind studiile geotehnice.
„Ceea ce s-a întâmplat în zona respectivă a străzii s-ar putea întâmpla și în zona blocurilor și ar fi un dezastru. Probabil că nu s-au făcut foraje sau au fost făcute, dar nu acolo unde era galeria. Acolo nu ai voie să lucrezi până nu prospectezi situația în adâncime, până nu ai fundamentul tehnic al amplasamentului. Dacă nu s-a făcut investigația înainte de a construi, e posibil să se întâmple orice. Legislația este valabilă pentru absolut toate construcțiile. Nici măcar o toaletă nu ai voie să construiești fără un studiu geotehnic. Dar nu se ține cont de lege. Faptul că s-au construit blocuri într-o astfel de zonă este foarte grav”, a explicat, pentru Jurnalul, prof. univ. dr. Nicolae Boțu, expert în studii geotehnice.
Se pot folosi georadarele
Acesta mai spune că ar trebui să se facă măcar acum toate investigațiile, pentru a se vedea dacă este vorba despre o mină sau un alt fenomen generat de cursurile de apă. „Prăbușirea e pe o suprafață destul de mare și probabil e vorba despre o mină de sare care ar fi dedesubt. Se puteau folosi georadarele, pentru a se vedea ce se află la adâncime. De exemplu, în Focșani și în Iași am făcut noi astfel de studii și am descoperit astfel de trasee pe dedesubt, chiar la 9 metri adâncime. Pentru asta se fac investigațiile”, mai spune expertul.
Chiar dacă drumul și clădirile sunt construite înainte de 1990, aceste investigații ar trebui să se facă în astfel de zone, mai ales pentru că se cunosc potențialele pericole, acolo unde se află mine și galerii subterane vechi de sare sau de calcar, care se pot prăbuși ușor.
Aceste investigații nu se mai fac deloc. Specialiștii spun că ar trebui să se modifice legislația pentru a le face obligatorii, pentru că astfel de prăbușiri se întâmplă frecvent.
S-a distrus domeniul de cercetare geotehnică
La Ocna Mureș, în anul 2011 s-a prăbușit un magazin construit fără studiu de fezabilitate. Nicolae Boțu spune că aceeași situație este și în privința autostrăzilor. „S-a distrus tot ce înseamnă geotehnica în România, din 2007 până astăzi și nimeni nu discută această problemă. Totul a-nceput în 2007, când a apărut un normativ pentru guvernarea întregii activități din domeniul nostru. Cel care a coordonat acest normativ nu a făcut niciodată în viața lui un studiu geotehnic și a introdus studiul geotehnic preliminar, adică fără foraje sau cu foarte puține foraje. Apoi au început să se facă lucrări doar în baza acestor studii preliminare, pentru a nu se mai plăti adevăratele studii geotehnice. Pentru autostrada Târgu Mureș – Iași au venit la mine reprezentanții unei firme, pentru studiul geotehnic, le-am dat o ofertă, iar după 6 luni ne-am întâlnit și mi-au spus că li s-a cerut doar studiul preliminar și nu s-a făcut niciun foraj. Apoi au făcut 3 foraje, pe toată lungimea tronsonului, doar ca să nu figureze cu niciun foraj în studiu. Așa se face treaba la noi”, a mai explicat specialistul.
Cei care se ocupau de studiile de fezabilitate au insistat să se modifice legislația, pentru a se reveni la normalitate. „În 2014 am reușit să scoatem termenul «preliminar» din normativ și ar fi trebuit să se schimbe situația, dar nu s-a mai schimbat nimic. Partea proastă este că firmele care făceau investigații geotehnice au dispărut aproape în totalitate de pe piața din România, iar pentru lucrări nici nu se mai fac licitații, ci atribuiri directe”, explică Nicolae Boțu.
Se întâmpla și în comunism
În perioada comunistă a căzut chiar și o hală de combinat, din cauza construirii pe un teren cu pericol de prăbușire. Există situații în care prăbușirea nu se poate anticipa cu precizie prin studii geotehnice, dar se poate specifica în detaliile privind terenul că pericolul poate apărea oricând.
De exemplu, în anii ’70, la Călăraşi, o secţie a combinatului siderurgic s-a prăbuşit într-un gol nebănuit care s-a format dedesubt. În 2007, o clădire din Mangalia a fost distrusă de o astfel de prăbușire naturală a solului. Cristian Lascu, fost redactor-șef al revistei National Geographic, cunoscut ca speolog, dar care a fost mult timp și unul dintre cei mai buni experți români în studii geologice și geotehnice, explica pentru Jurnalul că aceste catastrofe sunt denumite „colapsuri carstice” și multe s-au petrecut în Dobrogea şi pe malurile Dunării.
Clădirea din centrul oraşului Mangalia a fost afectată de un astfel de colaps în plină evoluţie, din care a rezultat o „pâlnie carstică” de şapte metri adâncime. Astfel de „pâlnii” evoluează lângă Herghelia Mangalia şi în alte câteva puncte din zonă, unde intervenţia omului a stricat echilibrul natural – explica Lascu.
Exact acest fenomen a salvat sudul litoralului românesc de transformarea în zonă industrială, în anii ’70, când chiar Cristian Lascu a fost cel care a făcut studiile terenului și a avertizat în legătură cu pericolele iminente de prăbușire. El a demonstrat că zona este un adevărat „burete carstic” şi astfel s-a renunţat la construcţie.
Investigațiile periodice ar fi soluția
Studii geotehnice periodice ar fi trebuit să existe în toate zonele miniere sau acolo unde există peșteri, dar nu numai că nu se alocă bani pentru acestea, ca să se poată preveni eventuale pericole de prăbușire, ci chiar s-a ajuns la a se emite autorizații de construire pe suprafețe periculoase, decizia fiind lăsată la mâna primarilor de localități și a consiliilor locale care pot vota orice.
De exemplu, în sudul litoralului, unde se află Peștera Limanu, săpată de apa mării într-o structură fragilă de calcar, cu un tavan foarte subțire, s-au dat terenuri pentru a se construi case deasupra peșterii, deși geologii și speologii au avertizat permanent în legătură cu pericolul de prăbușire.
Alunecările de teren pot fi anticipate
Aceeași situație este și în privința alunecărilor de teren care ar putea fi anticipate și evitate, prin lucrări de consolidare sau prin renunțarea la proiectele de construcții. Un astfel de caz este chiar acum la Cluj, unde tot pe 25 aprilie s-a prăbușit o porțiune de stradă.
Primăria Cluj-Napoca abia acum a luat măsuri pentru reducerea circulației și ar urma să facă lucrări de consolidare pe Strada Uliului, în urma alunecării de teren, deși incidentul s-ar fi putut evita dacă ar fi fost făcut un studiu geotehnic bun înainte de începerea lucrărilor de construire a străzii sau chiar ulterior, dacă s-ar face aceste investigații periodic.