În emisfera sudică are loc echinocţiului de primăvară.
Echinocțiul este momentul în care ziua și noaptea sunt egale iar data nu este fixă deoarece anul calendaristic diferă de cel tropic. În calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă are loc în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie. Cuvântul „echinocţiu” derivă din termenu francez „equinoxe”, care provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.
Soarele răsare și apune fix în punctele cardinale Est și Vest. Excepții fac Polul Nord, unde începe lunga noapte polară, și Polul Sud, unde începe ziua polară, care vor dura 6 luni.
Tradiții și obiceiuri
În această zi nu ai voie să te speli pe față până la apusul Soarelui, trebuie să mănânci pâine înainte de a ieși din casă, se duc prune la biserică, se culeg merele, gutuile și nucile. Copiii nu sunt certați și este momentul potrivit pentru a-ți face planuri. De asemenea, se pregătește primul must din strugurii proaspăt culeși.
Tradiția populară spune că, așa cum va fi vremea în ziua echinocțiului, așa va fi și anul următor. Dacă dimineața de 23 septembrie este ploioasă, primăvara va fi ploioasă, în timp ce soarele la amiază înseamnă un an bun.
În această zi florile sunt supărate și plâng, iar ca să rămână frumoase și sănătoase pe toată durata iernii trebuie unse cu mir .