De fapt, calculul e matematic, nu economic, și se bazează strict pe diferența de sumă alocată pe 2025, față de anul anterior, de unde reiese o „economisire” de peste 40 de milioane de lei, dar acești bani se întorceau în turism și în industriile conexe, inclusiv în bugetul statului. Potrivit calculelor făcute de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), statul a emis vouchere de vacanță în valoare de 86,1 milioane de lei, în primele 11 luni din 2025, în scădere cu 66% față de 2024, suma decontată efectiv fiind de aproape 42,8 milioane de lei, mai puțin de jumătate din cea a anului precedent. Dar calculele economice arată că fiecare leu cheltuit prin voucherele de vacanţă genera 0,10 lei venituri suplimentare la bugetul de stat, 0,36 lei la capitalul firmelor din sectorul HoReCa şi 0,10 lei la capitalul agenţiilor de turism, iar fiecare 64.359 de lei utilizaţi cu voucherele de vacanţă contribuia la crearea unui nou loc de muncă, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) București, la finalul anului 2020.
Hotelierii și agențiile de turism se mulțumesc, astăzi, că Executivul nu a eliminat de tot voucherele de vacanță, după ce impactul negativ pe care l-a avut reducerea lor în anul 2025 se vede abia la jumătate față de ce se estimează că va urma. Putea fi mai rău, dacă se tăiau de tot fondurile pentru acest stimulent calculat astfel încât să aducă bani la bugetul statului, sprijinind industria hotelieră și pe cele conexe.
Volumul tichetelor de vacanță emise în primele 11 luni din 2025 a scăzut cu peste 66% față de perioada similară din 2024, iar reprezentanții Guvernului Bolojan laudă măsura de tăiere a acestor stimulente, vorbind despre „economia” pe care a înregistrat-o statul, deși rezultatele arată o scădere semnificativă în turismul intern - conform unei analize făcute de ANAT.
Anul trecut, Guvernul a acordat vouchere doar pentru bugetarii cu salarii de până la 8.000 de lei net doar 800 de lei, cu o coplată în același cuantum, pentru care fiecare beneficiar a fost obligat să aducă și documente justificative.
Unii hotelieri și-au calculat pierderi de 30-40% în raport cu anul 2024, din cauza acestei tăieri de la voucherele de vacanță, dar situația se poate agrava în 2026 - consideră reprezentanții ANAT.
Niciun leu nu s-a întors la turism
Conform calculelor făcute de ANAT, scăderea este de 240 de milioane de euro, bani „economisiți” din care statul nu a returnat în turism nici măcar un leu. În plus, s-au decontat cu 30% mai puțini bani față de anul anterior, ceea ce arată că valul de scăderi va continua.
„Avem doar 30 % scădere pe decontare, față de 60% la emitere, ceea ce arată că unda de șoc a scăderii va continua să lovească mai puternic în acest an, dacă guvernul nu face nimic”, explică Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism ANAT și președinte BIBI Group4Travel.
Un avantaj ar fi, în acest an, că s-a renunțat la declarația și coplata angajatului, valoarea unui voucher rămânând la 800 de lei - sumă impozabilă, cea netă fiind de numai 640 de lei net, dar a scăzut plafonul salarial până la care se pot acorda aceste vouchere, de la 8.000 de lei net, la 6.000 de lei net, ceea ce înseamnă că în 2026 vor continua scăderile în turism, conform estimărilor făcute de hotelieri și de agențiile de turism.
Guvernul își laudă măsura
În timp ce reprezentanții industriei hoteliere și ai agențiilor de turism se plâng de efectele negative pe care le are măsura reducerii volumului și a sumelor alocate pentru stimulentul care sprijinea turismul, ministrul Economiei a vorbit despre strategia pe care România ar trebui să o aibă pentru a atrage străini, nu pentru a se baza pe consumul intern. Dincolo de declarațiile politice pe care le face ministrul, această strategie se lasă așteptată de peste 30 de ani, deși se cunosc foarte bine problemele pe care le are România, aceleași care au făcut foarte anevoioasă atragerea turiștilor străini și până acum - respectiv lipsa infrastructurii rutiere care să permită deplasarea rapidă a vizitatorilor între un aeroport și destinațiile alese pentru vacanțe.
Acum, calculele Băncii Naționale a României (BNR) arată că în primele 11 luni din 2025, turismul a produs un deficit de cont curent de 4,27 de miliarde de euro, în creștere cu 31,4% față de aceeași perioadă din 2024, ceea ce înseamnă că sumele cheltuite de românii pentru vacanțe au depășit cu mult sumele cheltuite de turiștii străini în România, în timp ce alte exporturi de servicii, în special transporturi și IT&C, au înregistrat creșteri semnificative, de până la 24,5%, anul trecut.
Nu există incoming fără infrastructură
Cu aceleași probleme care nu se vor rezolva în viitorul apropiat, România nu poate să se bazeze pe „incoming” - adică pe atragerea turiștilor străini. Nici strategia de creștere a vizibilității României ca destinație turistică de top, la nivel internațional, nu ne ajută, nefiind nici bani pentru promovare. Chiar și brandul de țară e expirat de mai mulți ani și încă nu a fost creat unul nou.
Tocmai de aceea, în anul 2017, când fostul ministru al Turismului Mircea Titus Dobre a impus guvernului de atunci aprobarea alocării fondurilor pentru voucherele de vacanță care au început să se dea din anul 2018, motivarea a fost bazată exact pe existența acestor probleme care nu permit o creștere semnificativă a incomingului, arătându-se că turismul și industriile conexe se pot sprijini prin aceste vouchere, ca stimulente pentru românii care își vor petrece vacanțele în țară, cheltuind cel puțin de două ori mai mulți bani decât alocă statul.
Creșterile generate de stimulentul din turism
Rezultatele au fost peste așteptări, încă din primii doi ani, voucherele salvând mare parte din HoReCa și celelalte domenii conexe inclusiv în anii pandemiei, 2020 și 2021, când scăderile în turism au fost foarte mari la nivel mondial, nu doar în România.
Relevant este un studiu făcut de economiștii de la ASE București, la finalul anului 2020, care arăta că fiecare leu cheltuit prin voucherele de vacanţă generează 0,10 lei venituri suplimentare la bugetul de stat, 0,36 lei la capitalul firmelor HoReCa şi 0,10 lei la capitalul agenţiilor de turism, iar fiecare 64.359 de lei utilizaţi cu voucherele de vacanţă contribuie la crearea unui nou loc de muncă. Specialiștii recomandau acordarea în continuare a acestor vouchere, având în vedere mai ales faptul că România este o ţară foarte dependentă de consum, aproape de 80% din PIB-ul României fiind generat de consum. Prin reducerea sau eliminarea voucherelor de vacanță, actualul guvern nu a făcut decât să reducă aportul turismului și al industriilor conexe la PIB.