În mod iminent, Ecuadorul îi va retrage statutul de azilant fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, și îl va preda pe acesta autorităților britanice, a anunțat site-ul de știri american „The Intercept”, citând surse apropiate de Ministerul ecuadorian de Externe. Ambasada Ecuadorului la Londra, care îl adăposteşte de şase ani pe Assange, îi blocase acestuia accesul la Internet, încă din luna aprilie.
Președintele ecuadorian, Lenin Moreno, s-a deplasat la Londra, la sfârșitul săptămânii trecute, cu un scop ascuns. El urma să se întâlnească cu oficialitățile britanice pentru a încheia o înțelegere prin care Ecuadorul să-i retragă lui Assange statutul de azilant, acordat în 2012, și să-l expulzeze din ambasada sa de la Londra, predându-l englezilor pe fondatorul WikiLeaks, scrie „The Intercept”. O sursă apropiată Ministerului de Externe de la Quito a confirmat pentru site-ul de știri american că Moreno este foarte aproape de finalizarea unui acord pentru predarea lui Assange în mâinile autorităților britanice, în următoarele săptămâni. Itinerariul diplomatic al lui Moreno urma să cuprindă, de asemenea, o vizită la Madrid, acolo unde oficialitățile spaniole încă „spumegă de furie” pentru acuzațiile aduse de Assange contra „abuzurilor comise de guvernul central al Spaniei în privința drepturilor omului”, cu ocazia intervenției în forță împotriva protestatarilor ce manifestau în favoarea independenței Cataloniei, mai arată site-ul citat. De altfel, cu aproape patru luni în urmă, Ambasada Ecuadorului îi blocase lui Assange accesul la Internet, izolându-l pe acesta de restul lumii. Principalele motive ale „decuplării” fondatorului WikiLeaks -site-ul care a pus pe jar guvernele mai multor state după publicarea unor scurgeri de informații la nivel înalt- sunt criticile lui Assange la adresa președintelui Moreno și furia Madridului față de mesajele jurnalistului australian în privința Cataloniei. Oficial, Ecuadorul i-a reproşat lui Assange că a încălcat un acord pe care l-a semnat anul trecut, angajându-se să nu-şi folosească prezenţa online pentru a se amesteca în chestiunile altor state. La vremea respectivă, ambasada nu a oferit detalii, mulțumindu-se să precizeze că mesajele lui Assange pe reţelele sociale compromit relaţiile Ecuadorului cu Marea Britanie, Uniunea Europeană şi alte ţări. Potrivit presei, Assange a criticat însă arestarea liderului separatist catalan, Carles Puigdemont, în Germania, atrăgând imediat proteste din partea Madridului. Assange a mai rămas fără acces la Internet şi în octombrie 2016, când ambasada s-a temut că acesta ar putea influenţa alegerile prezidențiale americane.
SUA îl pândesc pe fondatorul WikiLeaks
Potrivit fostului lider ecuadorian, Rafael Correa, Moreno se dovedește extrem de „supus” față de Occident și cedează amenințărilor unor state precum Marea Bitanie, Spania și SUA. În aceste condiții, e foarte puțin probabil ca acesta să obțină garanția ca Assange să nu fie extrădat de Londra către SUA, unde oficialități ale administrației Trump au jurat să-l condamne pe fondatorul WikiLeaks și să-i distrugă site-ul. La rândul ei, administrația Obama a vrut să-l condamne pe australian pentru publicarea a sute de mii de documente clasificate, dar a realizat că nu ar putea face acest lucru fără să urmărească în Justiție ziare precum „The New York Times” și „Guardian”, care au prezentat aceleași documente.
„WikiLeaks e un serviciu de informații ostil, ce nu aparține statului, și aflat deseori în cârdășie cu Rusia”
Mike Pompeo, secretar de Stat al SUA