Datele preliminare arată că investițiile s-au accelerat pe măsură ce guvernele și consumatorii au reacționat la întreruperea aprovizionării cu combustibil și la prețurile record la energie. Economia mondială a utilizat energia cu 2% mai eficient decât în 2021, o rată de îmbunătățire de aproape patru ori mai mare decât cea din ultimii doi ani și aproape dublu față de rata din ultimii cinci ani.
Pandemia de COVID-19 a dus la o scădere globală a eficienței energetice, dar acum sunt perspective de creștere a acesteia. Totuși, lucrurile sunt încă departe de ceea ce este necesar pentru a se ajunge la „zero emisii nete” până în 2050. Îmbunătățirea eficienței trebuie să fie, în medie, de aproximativ 4% pe an în acest deceniu, pentru a se alinia la obiectivul asumat de către Comisia Europeană, arată AIE în raportul său „Eficiența Energetică în 2022” (Energy Efficiency 2022).
Decarbonizarea și securitatea energetică
Îmbunătățirea acestui indicator în domenii precum renovarea clădirilor, transportul public și infrastructura destinată mașinilor electrice se estimează că va aduce în 2022 facturi totale la energia electrică mai mici cu 680 de miliarde de dolari la nivel global decât dacă aceste măsuri nu s-ar fi luat. „Șocurile petroliere din anii 1970 au dat un impuls masiv guvernelor pentru creșterea eficienței energetice, fapt ce a dus la îmbunătățiri substanțiale ale acesteia la mașini, aparate și clădiri. Pe fondul crizei energetice de astăzi, vedem semne că eficiența energetică este din nou prioritară. Ea este esențială pentru a face față crizei de astăzi, cu potențialul său uriaș de a ajuta la abordarea provocărilor legate de accesibilitatea energetică, securitatea energetică și schimbările climatice”, a declarat directorul executiv al AIE, Fatih Birol, citat de intellinews.com.
Triplarea investițiilor în regenerabile
Eficiența energetică a fost în centrul inițiativelor politice cheie ale guvernelor din întreaga lume. Printre acestea se numără Legea de reducere a inflației (IRA) din Statele Unite, planul REPowerEU al Uniunii Europene și programul de transformare verde (GX) al Japoniei. Cu toate acestea, investițiile în eficiență trebuie să fie distribuite mai uniform, atât în economiile dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Astfel de pachete legislative, precum și o mare parte din investițiile în eficiența energetică, în general, sunt concentrate în economiile avansate și sunt necesare investiții mult mai mari în economiile emergente și în curs de dezvoltare, avertizează AIE. Raportul se bazează pe apelul lansat cu puțin timp înaintea începerii Summit-ului Organizației Meteorologice Mondiale privind schimbările climatice (COP27), desfășurat recent la Sharm El-Sheikh (Egipt), pentru ca investițiile în creșterea eficienței energetice să fie incluse în efortul de triplare a investițiilor anuale în energie regenerabilă până în 2030.
Factura la gaze, minus 15 mld. euro
Implementarea unor măsuri mai ample pentru creșterea eficienței energetice în clădiri ar reduce pe termen lung cererea de energie din zona rezidențială și ar crește PIB-ul cu 0,7-1% în Europa în 2030-2050, potrivit unei analize realizate de Cambridge Economics în august, scrie intellinews/com. Astfel, locuințele cu emisii zero ar putea reduce factura anuală de import de gaze a Europei cu 15 miliarde de euro în 2030 și cu 43 de miliarde de euro în 2050. Clădirile reprezintă 40% din consumul de energie al UE, care, probabil, va continua să crească dacă nu se iau măsuri imediate, mai arăta Cambridge Econometrics în analiza sa.
Investiții de 160 mld. dolari acoperite din economii
O parte din eforturile pentru o mai mare eficiență energetică, în special în sectorul încălzirii, se concentrează pe pompele de căldură, arăta AIE într-un raport intitulat „Viitorul pompelor de căldură” (The Future of Heat Pumps), publicat la sfârșitul lunii noiembrie. Raportul menționa că pompele de căldură sunt o tehnologie cheie care ar putea contribui la tranziția energetică globală, oferind în același timp surse sigure și durabile de căldură clienților comerciali, industriali și casnici. Ar fi nevoie însă de investiții anuale de 160 de miliarde de dolari pe an la nivel global, dar ele ar fi acoperite de economiile care s-ar realiza cu combustibilii, mai ales dacă prețurile rămân aproape de nivelurile actuale.
Încălzirea clădirilor reprezintă astăzi o treime din cererea de gaz a UE, arată AIE. Pompele de căldură ar putea reduce această cerere cu aproape 7 miliarde de metri cubi în 2025, ajungând la cel puțin 21 de miliarde de metri cubi până în 2030, dacă obiectivele climatice ale UE sunt îndeplinite.
Pompele de căldură, tot mai căutate
Aproape 3 milioane de pompe de căldură vor fi vândute doar în 2022 în Europa, în creștere de la 1,5 milioane în 2019 și 2 milioane în 2021. Vânzările anuale ar putea crește la 7 milioane până în 2030 dacă guvernele reușesc să-și atingă obiectivele de decarbonizare și de securitate energetică, susține AIE.
8 din 10 clădiri din România așteaptă reabilitarea
Statisticile arată că, în România, aproape 8 din 10 clădiri (77%) au nevoie de renovare energetică, ele fiind construite înainte de 1980 când nu existau standarde de eficiență energetică pentru anveloparea clădirii. Potrivit Strategiei Naționale de Renovare pe Termen Lung, „România are un fond important de clădiri construite între anii 1960 și 1990, cu un grad scăzut de măsuri privind eficiența energetică (fără izolare termică sau cu izolare termică minimă, adaptate exigențelor de izolare termică existente în perioada 1960-1985), unele dintre acestea prezentând deficiențe structurale, o parte dintre acestea având puține (sau deloc) lucrări de întreținere după zeci de ani de utilizare”.
Planul Guvernului de 12,8 mld. de euro, scumpit din mers
Pentru reabilitarea energetică a clădirilor din sectorul rezidențial, educație, sănătate, birouri administrative și comerciale, strategia estimează că ar fi nevoie de aproximativ 12,8 miliarde euro până în 2030. Odată cu explozia prețurilor la materiale de construcții, planurile de renovare energetică ale Guvernului s-au scumpit însă considerabil în ultimul an. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România are un buget de 2,2 miliarde de euro pentru finanțarea programului de renovare a clădirilor. Banii sunt împărțiți în proporții aproape egale între măsurile de renovare energetică a locuințelor multifamiliale (1,1 miliarde de euro) și a clădirilor publice (1,17 miliarde de euro). Prin PNRR ar urma să fie reabilitate doar 1.330 de blocuri, ceea ce este mult prea puțin față de necesar, astfel că pentru restul primăriile vor trebui să se descurce singure. Cum bugetele locale nu permit astfel de investiții, cea mai serioasă opțiune rămân împrumuturile bancare contractate de primării. Per total, prin programul de renovare finanțat prin PNRR se urmărește realizarea unor economii de energie primară de cel puțin 30%.
Renovarea profundă, doar 0,1%
Din cele aproape 340.000 de clădiri propuse pentru reabilitare energetică, conform scenariului recomandat de strategia națională de renovare, aproape 310.000 sunt imobile rezidenţiale. La acestea se adaugă 4.361 de şcoli, 161 de spitale, 14.324 de alte unităţi sanitare, 1.539 de clădiri de birouri şi sedii administrative, 73 de hoteluri, 2.394 de restaurante şi cafenele, precum şi 7.686 de magazine şi centre comerciale. Un studiu privind renovarea energetică a clădirilor realizat pentru Comisia Europeană estimează că în România doar 1,3% din renovările realizate în sectorul rezidențial au avut o profunzime medie și 0,1% au fost renovări profunde, aceasta din urmă însemnând că pe lângă renovarea clădirii s-au executat și lucrări de eficientizare a consumului energetic în urma cărora acesta a scăzut cu 60-70%. De asemenea, pentru clădirile nerezidențiale doar 1,9% din renovări au avut o profunzime medie și 0,4% au fost renovări profunde.
PNIESC va fi reactualizat
În cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 - 2030 (PNIESC), România țintește atingerea unui consum final de energie de 25,7 milioane tep (1 MWh = 0,086 tep – tone echivalent petrol), într-un scenariu în care se are în vedere reabilitarea energetică a clădirilor cu cele mai scăzute performanțe de eficiență. De asemenea, în cadrul politicii de decarbonizare, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în sectorul rezidențial și terțiar (clădiri guvernamentale, clădiri publice, clădiri de birouri) în perioada 2021 - 2030 ar urma să atingă 2,34 milioane de tone de CO2. România și-a propus însă revizuirea PNIESC anul viitor pentru a se încadra în noile obiective energetice asumate de Comisia Europeană, iar acest lucru va însemna asumarea unor ținte mai înalte privind ponderea energiei regenerabile în consumul final de energie, creșterea eficienței energetice și decarbonizarea.