De exemplu, în Germania scăderea a fost de 33,9%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Reducerea producției de energie pe bază de cărbune este un factor cheie pentru diminuarea emisiilor de carbon în Uniunea Europeană. Emisiile de gaze cu efect de seră de la instalațiile staționare din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (denumit în continuare „EU-ETS”) au scăzut de la 1.530 de milioane de tone de echivalent dioxid de carbon (MtCO2e) în 2019 la 1.355 MtCO2e în 2020, ceea ce înseamnă o reducere de 11,4%, ea fiind cea mai mare din 2005, de când sistemul EU-ETS a început să funcționeze, potrivit ultimului raport publicat de Agenția Europeană de Mediu. Reducerea emisiilor din 2020 este comparabilă doar cu scăderea înregistrată în 2009, la apogeul crizei financiare.
Potrivit raportului Comisiei pentru mediu intitulat „Sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii în 2021: tendințe și proiecții”, în țara noastră, producţia de energie în termocentrale s-a redus cu 3,2% în perioada 2019-2020, aceasta provenind integral din reducerea producţiei pe bază de cărbune. Comparativ cu raportul anterior al Agenției, care analiza perioada 2018-2019, reducerea producției de energie pe bază de cărbune aproape s-a dublat. Spre deosebire de România, care până acum mai mult a mimat decarbonizarea, în Germania, scăderea producţiei de energie în termocentralele pe bază de cărbune a fost de 33,9%, după ce în perioada 2018-2019 reducerea a fost de 53,6%. Procentual, scăderi semnificativ mai mari decât România au înregistrat Spania – 22,4% (-24% în perioada 2018-2019), Italia – 11,4% (-8%) Țările de Jos – 7% (-12,4%), Polonia – 7,9 (-8%) și Cehia – 6,2% (-3,9%). Chiar și vecinii bulgari au înregistrat un avans față de noi, raportând o reducere a producției cu 3,5%, după ce și în precedenta perioadă de raportare reușiseră să aibă un mic avans față de noi (1,9% reducere). Singura țară din UE care a înregistrat o majorare a producției de energie pe bază de cărbune a fost Irlanda, ea având o creștere de 0,2%.
Estonia, cea mai mare diminuare procentuală
Conform raportului citat, în perioada 2019-2020 Estonia a fost campioana reducerii emisiilor de CO2, cu 34%. Ea a fost urmată la mare distanță de Grecia, cu 22%, Letonia și Spania, cu câte 19%. Țara noastră a înregistrat o scădere cu 11% a emisiilor, fiind la egalitate cu Olanda, Italia și Regatul Unit. Au fost însă și câteva țări care au înregistrat creșteri, acestea fiind Liechtenstein (+203%), Malta (+10%), Irlanda de Nord (+2%) și Lituania (+1%).
Reducerea emisiilor aduce bani
Raportul subliniază că rămân necesare reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, iar licitarea cotelor de emisii se poate transforma într-o sursă semnificativă de venituri pentru a sprijini investițiile climatice. Potrivit ultimelor datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a vândut la licitaţie în luna decembrie a anului trecut, pe platforma comună a UE, un număr de 360.500 de certificate de emisii de gaze cu efect de seră în valoare de 29,06 milioane de euro.
În ceea ce privește creșterea producției de energie curată (hidro, eoliană și solară), România nu a înregistrat niciun salt în intervalul 2019-2020, având o scădere de 0,3% la energia hidro, o creștere de 0,2% la energia eoliană și o producție constantă la energia solară.
Se așteaptă undă verde de la Bruxelles
La nivelul anului 2020 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu 2019 în termocentralele pe bază de cărbune s-a datorat exclusiv reducerii producției. Singura termocentrală pe cărbune scoasă din funcțiune în ultimii ani a fost cea de la Mintia, ea fiind oprită însă în 2021. O scădere semnificativă a emisiilor ar urma să aibă loc în anii următori, în cazul în care Comisia Europeană va aproba planul de restructurare și decarbonizare al Complexului Energetic Oltenia, un răspuns în acest sens fiind așteptat în cursul acestei luni, după cum declara la sfârșitul anului trecut ministrul Energiei, Virgil Popescu. Acesta prevede construirea a 10 parcuri fotovoltaice, dezvoltarea unor unități de producere a energiei electrice pe baza de gaze naturale, renunțându-se astfel la cele pe cărbune și închiderea unor cariere de lignit. Potrivit planului, ar urma să se realizeze un grup de 475 MW pe gaze naturale la Turceni, care va înlocui o capacitate existentă de 330 MW pe lignit, un alt grup pe gaze de 850 MW va fi realizat la Ișalnița, el urmând să înlocuiască blocurile 7 și 8, ambele de câte 330 MW pe lignit. Estimările CE Oltenia indică faptul că în urma aplicării acestui plan, emisiile de CO2/MWh se vor reduce cu 38% până în 2026.
Ritmul de scădere al poluării, prea lent
Proiecțiile actuale ale evoluției EU-ETS arată că ritmul de reduceri al emisiilor necesare pentru atingerea neutralității climatice până în 2050 nu este suficient. În 2021, statele membre ale UE au raportat propriile proiecții privind emisiile de gaze cu efect de seră, iar conform acestora se estimează că emisiile - ETS vor scădea comparativ cu anul 2005 cu procente cuprinse între 41 și 48 până în 2030, între 55 și 62 până în 2040. Cu toate acestea, în iulie 2021, Comisia Europeană a anunțat un pachet de politici menit să obțină o reducere cu cel puțin 55% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până 2030, comparativ cu 1990, deschizându-se calea pentru atingerea neutralității carbonului până în 2050. Un punct cheie al acestui pachet a fost propunerea de revizuire a sistemului EU-ETS în sensul introducerii unui obiectiv nou și anume reducerea cu 61% până în 2030, comparativ cu 2005, a emisiilor în domeniile aviație și transportul maritim (acesta din urmă nou integrat în sistemul EU-ETS).
Centralele pe cărbune și-au redus emisiile cu 13,9% în UE
Instalațiile de ardere, care în principal sunt centralele electrice, sunt responsabile pentru 60% din emisiile EU-ETS, iar în aceste condiții această sursă este și principalul motor al scăderii emisiilor. Numai între 2019 și 2020 emisiile de la instalațiile de ardere au scăzut cu 13,9%, dar aceasta și pe fondul reducerii consumului de energie cu 115 GWh (4,2%) ca urmare a declinul economic cauzat de pandemia de COVID-19 și restricțiile asociate acesteia.
Cum funcționează schema EU-ETS
Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU-ETS) a fost lansată în 2005 pentru a promova reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic. Aceasta limitează volumul de gaze cu efect de seră care poate fi emis de industria energointensivă, de producătorii de energie și de companiile aeriene. Certificatele de emisii sunt plafonate la un nivel stabilit de UE, iar întreprinderile fie primesc, fie cumpără certificate individuale. Plafonul este redus în timp, astfel încât volumul emisiilor să scadă treptat.