Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a difuzat ediția din 2023 a raportului „Perspectivele tehnologiei energetice (ETP-2023)” care servește drept un ghid global pentru industriile curate ale viitorului. IEA face o analiză cuprinzătoare a producției de tehnologii și un inventar al stării actuale a lanțurilor globale de aprovizionare pentru energie curată, plecând de la aprecierea că lumea se află acum în faza incipientă a unei noi ere industriale: era producției de energie curată.
În timp ce România se zbate să rezolve prin ședințe de guvern problema drumurilor morții din carierele de lignit ale Olteniei, la nivel global prioritățile se definesc pentru identificarea modului în care se dirijează cel mai eficient valul de investiții care urmează să se reverse într-o serie de industrii în următorii ani. ETP-2023 menționează că „țările din întreaga lume își intensifică eforturile de extindere a producției de tehnologii de energie curată, cu obiective suprapuse de a avansa tranzițiile net zero, de a consolida securitatea energetică și de a concura în noua economie energetică globală”. Ca atare, îndemnul IEA este ca „fiecare țară să identifice modul în care poate beneficia de oportunitățile noii economii energetice, definindu-și strategia industrială în funcție de punctele sale forte și punctele slabe”.
Noua economie energetică - oportunități și riscuri
Raportul apreciază că există o oportunitate pe piața globală pentru tehnologiile cheie de energie curată, cu o valoare de circa 650 miliarde USD pe an până în 2030 - de peste trei ori nivelul actual - dacă țările din întreaga lume își realizează pe deplin angajamentele anunțate în materie de energie și climă. Locurile de muncă nou-create s-ar dubla, ajungând la 14 milioane până în 2030, jumătate fiind legate de vehicule electrice, panouri fotovoltaice, energie eoliană și pompe de căldură. Adică exact în industriile care se aflau în fază incipientă la începutul anilor 2000 - solarul fotovoltaic și eolienele, sau în anii 2010, cum erau mașinile electrice, bateriile, care acum sunt pe larg fabricate. Evaluarea acestor schimbări rapide arată că există riscuri ridicate de concentrare în lanțurile de aprovizionare cu energie curată - atât pentru dezvoltarea tehnologiilor, cât și pentru materialele pe care se bazează. China domină producția și comerțul cu majoritatea tehnologiilor din domeniu. La fel, distribuția geografică a extracției de materiale critice și prelucrarea acestora are un mare grad de concentrare. Doar Republica Democrată Congo produce 70% din cobaltul mondial și doar trei țări asigură 90% din producția globală de litiu. Concentrarea în orice punct de-a lungul lanțului de aprovizionare face ca întregul lanț să fie vulnerabil la incidente, fie ele legate de opțiuni politice, dezastre naturale, defecțiuni tehnice sau decizii ale companiilor.
China, lider autoritar al livrării de tehnică pentru tranziția energetică
Situația concentrării geografice pe segmentul lanțului de aprovizionare, cuprinsă în raportul IEA, arată că la principalele categorii de produse care includ tehnologiile pentru producția energiei curate, China deține o poziție dominantă a fabricației: 42% la electrolizoarele pentru hidrogen, 38% la pompele de căldură, 75 % la panouri solare, 58 % la turbine eoliene și 75 % din totalul bateriilor fabricate în lume la nivelul anului 2021. Aceeași situație este și la oțel, unde China are 53% din producția mondială, la ciment - 54% și la aluminiu - 48%. La fel, China este lider mondial în producția de metale critice: cupru - 34%, litiu - 58%, nichel - 56% , cobalt - 68%. În extracția minereurilor conduce Chile, la cupru; Australia, la litiu; Indonezia, la nichel; Congo, la cobalt. Daca adăugăm și concentrarea în China a pământurilor rare, avem o imagine completă asupra dominației pe întregul segment al resurselor esențiale pentru tranziția climatică. Fatih Birol, directorul executiv al IEA, referindu-se la această situație, sublinia la lansarea raportului, în 12 ianuarie 2023: „Așa cum am văzut cu dependența Europei de gazul rusesc, atunci când depinzi prea mult de o companie, de o țară sau de o rută comercială, riști să plătești un preț prea mare dacă există o întrerupere.”
Un apel „ecumenic” la concurență corectă și realitatea prețurilor
Concurența corectă este ceea ce ar putea să echilibreze lupta pentru a fi lideri, declanșată pentru expansiunea producerii de tehnologii în cursa pentru energia curată. Economia globală și presiunea schimbărilor climatice cu ținta „emisii zero” impune, cum spunea Birol, „un grad sănătos de colaborare internațională, deoarece nici o țară nu este o insulă energetică și tranzițiile energetice vor fi mai costisitoare și mai lente dacă țările nu lucrează împreună”.
Acest apel cu tentă „ecumenică” este de natură să atenueze tendințele care au apărut pe piața mondială, unde riscurile pe lanțurile de aprovizionare strânse au complicat și perturbat producția de energie curată. Raportul constată mărirea prețurilor tehnologiilor de energie curată care au făcut tranziția mai dificilă și mai costisitoare. Creșterea prețurilor la cobalt, litiu și nichel au condus la o scumpire a bateriilor cu aproape 10% doar în anul 2022. De asemenea, costul turbinelor eoliene produse în afara Chinei a crescut deoarece oțelul și cuprul s-au scumpit cu 100 % în decursul ultimului an și jumătate. Tendințe similare sunt evidente și pe lanțurile de aprovizionare pentru panourile fotovoltaice.
Planuri pentru diversificarea producției sensibile
Oportunitățile economice uriașe ale noii ere energetice nu pot fi abandonate și lăsate doar pe datele actuale care desenează o repartiție disproporționată a producției și resurselor. Economiile majore acționează pentru a combina politicile climatice, de securitate energetică și industriale. Programul de reducere a inflației în Statele Unite este direcționat spre stimularea producției de energie curată și stimularea tehnologiilor adecvate pentru recuperarea decalajelor în producția de materiale critice. Uniunea Europeană a lansat pachetul Fit for 55 și ambițiosul plan REPower EU, iar Japonia are un program național pentru „înverzirea” economiei. În India este stimulată producția pentru panouri fotovoltaice, iar China, marea fabrică a planetei, are în planul cincinal obiective suplimentare pentru reducerea emisiilor de carbon.
Strategiile industriale naționale pot „captura” investițiile altora
Agenția Internațională pentru Energie, cu acces la datele din țările OECD și ale membrilor asociați IEA, subliniază că „dezvoltatorii de proiecte și investitorii urmăresc cu atenție politicile care le pot oferi un avantaj competitiv pe diferite piețe și vor răspunde politicilor de susținere”. Într-o piață deschisă și extrem de dinamică proiectele sunt și ele în mișcare și se orientează spre locurile favorabile. Doar 25% dintre proiectele de producție anunțate la nivel global pentru panouri solare fotovoltaice sunt în construcție sau au start iminent. La fel, doar 35 % dintre capacitățile pentru baterii și 10% la electrolizoare sunt efectiv demarate. Un grad mai mare de certitudine ca amplasare înregistrează China, la producția de baterii. Europa și SUA au pornite 20 % dintre noile capacități anunțate de electrolizoare și baterii. Circulația rapidă a capitalului, duratele de 1-3 ani de implementare, arată că proiectele de producție anunțate într-o țară, dar neangajate ferm pot să fie de fapt dezvoltate în altă parte, ca răspuns la schimbările politicilor și evoluției piețelor.
Cine va stăpâni piața până în 2030?
Evaluarea proiectelor de extindere a capacităților de producție și aplicarea integrală a angajamentelor în materie de climă arată că există suficiente resurse. China ar fi capabilă să furnizeze întreaga cerere globală de panouri fotovoltaice, o treime din cea de electrolizoare și 90 % din bateriile pentru mașini. La nivelul UE, proiectele sunt acoperitoare pentru nevoile interne ale blocului la electrolizoare și baterii, dar dependente de importurile la fotovoltaice și eolian. În SUA situația este oarecum similară cu cea din Europa, dar sunt așteptate schimbări după ce o serie de noi capacități pentru baterii, semiconductori, eoliene sunt finanțate prin programul de combatere a inflației și mutate din Europa. Acest lucru evidențiază importanța unor obiective clare și credibile din partea guvernelor pentru a limita incertitudinea cererii și pentru a ghida deciziile de investiții.
Mineralele critice anunță un blocaj major pentru energia curată
Exploatarea mineralelor critice ridică un baraj consistent în planurile de dezvoltare a energiei curate. ETP-2023 arată că perioadele lungi de realizare pentru noile mine, care pot fi de peste zece ani de la începutul dezvoltării proiectului până la debutul exploatării comerciale a zăcământului, cresc riscul ca aprovizionarea cu materiale critice să devină un blocaj major în producția de tehnologie curată. În plus, concentrarea geografică mare a producției de astăzi creează riscuri de securitate a aprovizionării, făcând cruciale colaborarea internațională și parteneriatele strategice. Majoritatea proiectelor anunțate pentru procesare și rafinare a materialelor esențiale cheie sunt localizate în China. Aceste procese sunt însă mari consumatoare de energie. China asigură 80% din capacitatea suplimentară cerută până în 2030 pentru cupru și domină capacitatea de rafinare a metalelor cheie utilizate în baterii (95% la cobalt, 60% pentru litiu și nichel). Doar la polisiliciu se anunță un exces de producție la nivel global.
ALIANȚE STRATEGICE PLANIFICATE LA WASHINGTON
Statele Unite au convins doi dintre aliați să înăsprească politica de export către China de materiale sensibile. Acordul cu Japonia și Olanda nu este încă oficializat, dar va deveni efectiv în câteva luni, potrivit agenției Bloomberg, pentru a controla mai strict exporturile de materiale și tehnologii necesare în producția de semiconductori. Cele două țări livrează echipamente cheie pentru sectorul de cipuri - mașinile de litografiere. În vizita premierului olandez Mark Rutte în SUA, în discuțiile de la Casa Albă din 17 ianuarie cu președintele Biden a fost abordată și cooperarea în domeniul materialelor critice. Eforturi similare se fac pentru a limita exporturile sensibile ale Coreei de Sud spre China. SUA au în curs de derulare un program în valoare de 52 miliarde dolari pentru subvenționarea producției de semiconductori.