După mai mulţi ani în care ne-am situat constant printre ultimele locuri, România a reuşit “performanţa” de a obţine titlul de ţara europeană cu cel mai slab sistem medical. Aceasta este concluzia celui mai recent raport privind calitatea sistemelor de sănătate din Europa, „Euro Health Consumer Index” (EHCI). Autorii raportului spun că România are probleme severe cu managementul întregului său sistem public şi cu o structură învechită a sistemului din sănătate. De asemenea, stăm extrem de prost atât la capitolul prevenţie, cât şi la cea mai importantă categorie de indicatori: rezultatele tratamentelor.
Dacă în 2014 România ocupa penultimul loc (35 din 36 analizate) în Indexul european al sistemelor medicale (EHCI), clasându-se deasupra Bosniei şi Herţegovinei, iar în 2015 ne-am lăudat că, la acest capitol, stăm mai bine decât Muntenegru, Albania şi chiar Polonia, anul trecut ţara noastră a ajuns pe ultima poziţie în clasamentul european.
Potrivit EHCI 2016, publicat pe 30 ianuarie 2017, ţara noastră se situează pe locul 35 din cele 35 de state analizate, obţinând doar 497 de puncte din cele 1.000 posibile. România a fost depăşită nu numai de toate ţările vecine, ci şi de Albania (551 de puncte). La polul opus, cu punctaje de două ori mai mari faţă de noi, se situează Olanda (927 puncte) și Elveția (904), state care se apropie foarte mult de îndeplinirea tuturor criteriilor considerate necesare unei sistem de sănătate bun. Alte şase state au realizat scoruri foarte bune şi relativ apropiate: Norvegia (865), Belgia (860), Islanda (854), Luxemburg (851), Germania (849) și Finlanda (842).
Punctajele au fost obţinute prin analizarea a nu mai puţin de 48 de indicatori - obţinuţi din studii şi baze de date internaţionale, chestionare completate de asociaţii de pacienţi - grupaţi în şase mari categorii: drepturile şi informarea pacienţilor, accesibilitatea (timpii de aşteptare pentru tratament), rezultatele tratamentelor, gama de servicii oferite şi extinderea lor, prevenţie şi farmaceutice. Iar pentru 2016, România a reușit să obțină scoruri minime la 30 din cei 48 de indicatori luați în calcul.
La categoria „drepturile și informarea pacienţilor”, România a obținut 80 de puncte, comparativ cu 125 în Norvegia, 52 de puncte la „gama de servicii oferite” - faţă de cele 125 acumulate de Olanda şi Suedia, 48 categoria „prevenție” (119 – Norvegia) și 43 din 100 la „farmaceutice”.
Culmea ineficienţei: avem acces ridicat la tratament, dar cele mai proaste rezultate
Deşi stăm mai bine la „accesibilitate” şi timpul de aşteptare pentru tratament (150 de puncte) - comparativ cu state precum: Norvegia (138), Suedia (100), Marea Britanie (100) – suntem pe ultimul loc în Europa la categoria „rezultatele tratamentului”, cu 125 de puncte faţă de, ca să luăm aceleaşi exemple, Norvegia (288), Suedia (275), Marea Britanie (250).
Rămânem “fruntaşii” Europei la mortalitate infantilă, cu peste opt decese la 1.000 de nou-născuţi, în vreme ce în ţările nordice raportul e de două decese la o mie de naşteri.
De asemenea, suntem printre lideri şi la avorturi (cu 400 de avorturi la o mie de nou-născuţi), la supravieţuirea pacienților cu cancer, anii de viaţă pierduţi prin deces ce putea fi prevenit şi infecţiile cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA).
Studiul „Euro Health Consumer Index” (EHCI) este realizat anual, încă din 2005, de compania suedeză Health Consumer Powerhouse şi evaluează modul în care sistemele medicale din Europa îi servesc pe pacienţi, atât din punctul de vedere al calităţii actului medical, cât şi al costurilor şi rentabilităţii. Comisia Europeană consideră că EHCI oferă cea mai precisă şi de încredere comparaţie a sistemelor de sănătate din Europa, potrivit comisarului european pentru sănătate Vytenis Andriukaitis.
Spre deosebire de România, vecinii noştri au progresat în mod evident. Dacă în 2015 se aflau doar cu două poziţii înaintea noastră, ocupând locul 30, anul trecut au urcat pe locul 24, loc prin care Serbia a primit titlulatura de țara cu cel mai mare progres în anul 2016. Autorităţile sanitare din această ţară spun că s-au înregistrat progrese în primul rând ca urmare a introducerii unor noi sisteme informatice în domeniul îngrijirii medicale, care au asigurat un acces mai uşor la asistență medicală şi a dus şi la reducerea listei și a timpului de așteptare pentru pacienţi. În România, introducerea sistemului informatic în Sănătate a adus, mai degrabă, blocaje repetate în acordarea şi, respectiv, primirea de servicii medicale, iar medicii şi pacienţii români simt pe pielea lor “beneficiile” softurilor achiziţionate de cei responsabili cu gestionarea fondurilor din domeniul medical.
Autorii raportului spun că „România are probleme severe cu managementul întregului său sector public”. Totodată, aceştia atrag atenția asupra structurii învechite a sistemului medical, cu o pondere foarte mare a costurilor de spitalizare în totalul cheltuielilor sistemului, acesta fiind considerată o dovadă a ineficienţei şi organizării arhaice a sistemului medical.
Absolut îngrijorător – şi, totodată, un semnal de alarmă pentru oficialii din Sănătate – este că, în timp ce în majoritatea statelor au fost înregistrate progrese, sistemul medical românesc stă chiar mai prost decât cum 10 ani, potrivit raportului ECHI.
Analiza arată că avem un raport crescut al îngrijirilor acordate în spital față de cele din ambulator şi atrage atenţia asupra discriminării unor grupuri minoritare în asistența medicală.