Un pas hotărâtor în buna funcţionare a organismului este felul în care ne hrănim. Părerea specialiştilor în nutriţie, dar şi a celorlalţi medici de diverse specialităţi, este că un regim alimentar potrivit presupune ca zilnic să mănânci din toate categoriile nutriţionale: şi grăsimi, şi proteine, şi glucide, şi lactate, şi carne, şi legume, şi fructe, dar cu o cumpătare care să nu scoată din ritmul normal organele. Interviu cu profesor doctor Alexandru Oproiu, întemeietor de şcoală în Gastroenterologie
Florin Condurăţeanu: Grăsimile sunt arătate cu deget acuzator pentru depunerile pe vase, care prejudiciază circulaţia sângelui. De ce se face rechizitoriu la adresa mâncărurilor prea grase şi din punctul de vedere al sistemului digestiv?
Prof. dr. Alexandru Oproiu: Grăsimile întârzie să fie evacuate din stomac. Staţionând mai mult în stomac, grăsimile sporesc producerea de acid, acest acid agresează mucoasa stomacului şi apar balonările.
F. C.: Dar proteinele, dulciurile, ce ecou aduc în starea tubului digestiv?
Prof. dr. A. Oproiu: Proteinele, în general, sunt bine tolerate de tubul digestiv. Curele de slăbire recomandă multe proteine. Dar consumul proteinelor trebuie să fie însoţit de multe legume şi fructe. Acestea sunt bogate în fibre, unele fibre nedigerabile, care facilitează tranzitul intestinal. Excesul de dulciuri concentrate măreşte concentraţia osmotică, apa intră în intestin şi apar scaune moi, diareice, cu crampe, balonări.
F. C.: Opţiunea pentru vin şi bere, cât îţi pofteşte inima, este periculoasă şi ea?
Prof. dr. A. Oproiu: Nu trebuie exagerat cu vinul, cu berea. Ele relaxează sfincterul esofagului, acea supapă care nu permite decât trecerea alimentelor şi lichidelor din esofag spre stomac. Când sfincterul din partea inferioară a esofagului se relaxează de la excesul de vin şi bere, apare refluxul gastro-esofagian. Chiar şi la cei care nu au avut această suferinţă. Conţinutul stomacului o ia pe contrasens, revine în esofag, ajunge până în cavitatea bucală. Refluxul gastro-esofagian produce arsuri, balonări, tuse, sunt iritate de componentele de acid din reflux laringele, faringele. În plus, există un risc important. Mucoasa esofagului nu este prevăzută să fie agresată de componentele din stomac de natură acidă. Astfel atacată, mucoasa esofagului se transformă în mucoasă de tip intestinal, aşa-numitul esofag Barret, cu pericol de cancerizare.
F.C.: E mai bine să se cinstească oamenii cu alcoolul tare?
Prof. dr. A. Oproiu: Nici cu alcoolul tare nu trebuie să se exagereze. Alcoolul tare atacă mucoasa stomacului provocând gastrite, chiar şi forma mai gravă, gastrita atrofică. Alcoolul tare creşte secreţia de acid în stomac, dar el afectează şi duodenul, prima porţiune a intestinului subţire ce urmează după stomac. Alcoolul tare cauzează procese de inflamaţie, se produce inflamaţia şi la mucoasa din acel punct de intersecţie foarte important din duoden, unde se unesc alimentele venite din stomac cu secreţia ficatului, cu bila, dar şi cu enzimele fabricate de pancreas. Se blochează această unire, bila se întoarce în ficat şi duce la icter mecanic, secreţiile pancreatice se întorc şi ele în pancreas şi canibalizează propriul organ, ducând la pancreatitele acute. Se acceptă 20 de mililitri de alcool tare, dar nu pe stomacul gol.
Pentru sănătatea tractului digestiv, nu e indicat nici să mănânci prea fierbinte, nici prea rece. Mâncarea prea fierbinte atacă esofagul, alimentele prea reci produc neplăceri în intestine.