Social-democrații s-au ținut de cuvânt și au finalizat, ieri, proiectul de lege care va interzice înstrăinarea acțiunilor statului român la companii și societăți naționale strategice, ca răspuns la anunțul făcut, la finalul săptămânii trecute, de vicepremierul Oana Gheorghiu, prin care se pregătește listarea la bursă a acțiunilor unor entități atât strategice, cât și profitabile.
„Jurnalul” se află în posesia proiectului de lege, pe care îl prezentăm exhaustiv, în exclusivitate. Prin acest proiect, se interzice vânzarea de acțiuni ale statului la companii și societăți naționale până la data de 31 decembrie 2027. Cu excepția acțiunilor la entitățile de stat care au înregistrat, în ultimii cinci ani consecutivi, pierderi și datorii, însă cu condiția ca valoarea acțiunilor să nu depășească cinci milioane de lei. Iar asta, numai pe piețele reglementate, altfel, orice act juridic de înstrăinare urmând a fi lovit de nulitate absolută. Mai mult, legea prevede că nu se permite ca, prin vânzare, cota de participație a statului să scadă sub 50%. În expunerea de motive se precizează că există pe lista Oanei Gheorghiu o serie de societăți strategice, profitabile, a căror înstrăinare de acțiuni nu are nicio justificare logică sau economică. Documentul arată că „expunerea sectoarelor strategice, chiar și prin listarea unor pachete minoritare de acțiuni, în acest context geopolitic tulbure, cu crize suprapuse și potențial uriaș de impredictibilitate, poate fi lesne catalogat ca act de trădare a intereselor României”.
În exclusivitate, „Jurnalul” prezintă proiectul de lege pe care PSD îl va depune, astăzi, în Parlamentul României, demers prin care social-democrații încearcă să blocheze agenda anunțată de vicepremiera fără portofoliu, Oana Gheorghiu, de înstrăinare a unor acțiuni ale companiilor strategice cu capital de stat.
Proiectul legislativ vizează modificarea și completarea Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică și este inițiat de către liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir.
Concret, această inițiativă legislativă intenționează modificarea, în primul rând, a articolului 1 din Legea nr. 173/2020, în sensul că „se interzice, până la data de 31 decembrie 2027, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținută”.
În 2020, Parlamentul României adopta prima variantă a acestei legi, iar articolul 1 emanat de legislativ arăta că „la data intrării în vigoare a prezentei legi se interzice, pentru o perioadă de doi ani, înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, la bănci, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de participație deținută”. Ulterior, în luna septembrie a aceluiași an 2020, Guvernul condus de Ludovic Orban a emis o ordonanță de urgență (OUG nr. 166/2020), prin care a fost modificat acest articol 1, în sensul că „Se interzice, pentru o perioadă de 2 ani, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituții de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută”.
Interdicția nu se aplică operațiunilor postprivatizare
Noul proiect de lege, inițiat de PSD, introduce, însă, un alineat 2 la acest articol 1, în care se prevede că această interdicție de înstrăinare până la 31 decembrie 2027 „nu se aplică acțiunilor deținute de stat la companiile, societățile și instituțiile de credit care înregistrează pierderi pentru cinci ani consecutiv sau pentru care a fost declanșată, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență, și nici acțiunilor a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane de lei pentru fiecare companie, societate sau instituție de credit în parte.
Mai departe, proiectul de lege operează și modificarea articolului al doilea al actului normativ de bază, în sensul că „se suspendă, până la data de 31 decembrie 2027, orice operațiuni privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și la societățile naționale, precum și la alte societăți la care statul are calitatea de acționar, aflate în curs de realizare”. Aceste dispoziții nu se vor aplica, însă, așa cum reiese din alineatul al doilea al acestui articol, operațiunilor postprivatizare și operațiunilor specifice privatizării, în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra participațiilor deținute de stat s-a realizat. Forma alineatului al doilea este identică celei din forma de bază a Legii nr. 173/2020.
În schimb, în cazul privința primului alineat, forma de bază a legii din 2020 prevedea că „se suspendă, pentru o perioadă de 2 ani (adică până în 2022 – n.red.), orice operațiuni privind înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, precum și la societățile la care statul are calitatea de acționar, începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi”.
Actele juridice încheiate cu încălcarea acestei legi vor fi lovite de nulitate
Nu în ultimul rând, este vizată modificarea, dar și completarea articolului 3 al legii de bază. Primul alineat rămâne, și în varianta celor de la PSD, neschimbat față de forma originală, în sensul că, „în aplicarea dispozițiilor primelor două articole, se suspendă în mod corespunzător dispozițiile din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare”.
Apar, în schimb, două alineate noi. Astfel, pe de o parte, se precizează, în alineatul al doilea nou introdus, că, în ipoteza în care interdicția instituită până la data de 31 decembrie 2027 nu se aplică acțiunilor deținute de stat la companiile, societățile și instituțiile de credit care înregistrează pierderi pentru cinci ani consecutiv sau pentru care a fost declanșată, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență, și nici acțiunilor a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane de lei pentru fiecare companie, societate sau instituție de credit în parte, „cu respectarea dispozițiilor legale incidente, acțiunile deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituțiile de credit, precum și la alte societăți pot fi înstrăinate, pe piețe reglementate sau sisteme alternative de tranzacționare autorizate conform legii, cu respectarea dispozițiilor prezentului articol”. Mai mult, „orice act juridic de înstrăinare încheiat cu încălcarea dispozițiilor alineatului 2 este lovit de nulitate absolută.”
Pe de altă parte, noutatea adusă prin acest proiect de lege este aceea că „în cazul în care statul este acționar unic sau acționar majoritar al unor agenți economici al căror obiect principal de activitate se circumscrie domeniilor de interes strategic privind resursele naturale, înzestrarea militară, infrastructura de transport sau energia electrică și termică, înstrăinarea de acțiuni este permisă numai în măsura în care, în urma acesteia, statul păstrează cel puțin 50% plus una din totalul acțiunilor cu drept de vot ale respectivei societăți, companie sau instituție de credit”.
Expunere de motive: „Este un act de trădare a intereselor României”
Pe lângă textul proiectului de lege în sine, ne aflăm și în posesia expunerii de motive care însoțește demersul legislativ. În documentul respectiv, se arată că utilitatea și oportunitatea acestei intervenții legislative ține de protejarea intereselor economice ale României, avându-se în vedere contextul economic și geopolitic actual, crizele suprapuse pe care economia naționale le traversează, volatilitatea piețelor energetice și presiunile inflaționiste. „Toate aceste evoluții conturează un climat economic profund impredictibil, în care evaluarea activelor – inclusiv a companiilor de stat – este perturbată”, arată inițiatorul.
Conform expunerii de motive, „deciziile privind înstrăinarea participațiilor statului riscă să fie împotriva intereselor statului român, existând riscul clar ca momentul listării să determine tranzacționarea la valori subevaluate, în detrimentul interesului public și al patrimoniului statului”.
„Intenția Executivului cu privire la listarea la bursă a nouă companii de stat printre care CEC Bank, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Aeroporturi București, Poșta Română, Romarm, Salrom sau Loteria Română este cel puțin inoportună (…). De asemenea, intenția de a lista suplimentar noi pachete minoritare de acțiuni de la companiile care sunt deja listate, cum ar fi Hidroelectrica sau Romgaz, în contextul unei acute crize energetice cu care Europa și întreaga lume se confruntă, devine total inadecvată”, se mai arată în acest document.
Social-democrații susțin că, în vreme ce alte state europene își consolidează propietatea în sectoare esențiale precum energie, infrastructura de transport, exploatarea resurselor naturale, apărare, România, prin vocea Executivului, se poziționează eronat, într-o încercare ciudată de a acoperi un deficit de moment, cu decizii care pot afecta serios interesele strategice ale statului român.
„În prezent, statul român deține participații semnificative la companii din sectoarele strategice. Este fie acționar unic (CEC Bank, Compania Națională de Aeroporturi București, Romarm, Loteria română, fie acționar cu control majoritar clar, de peste 80% (Portul Constanța, Poșta română) fie acționar cu majoritate fragilă, situație în care orice vânzare de acțiuni determină o pierdere a controlului decizional (Salrom - 51%). Expunerea sectoarelor strategice, cum ar fi sectorul energetic, resursele, infrastructura sau apărarea chiar și prin listarea unor pachete minoritare de acțiuni, în acest context geopolitic tulbure, cu crize suprapuse și potențial uriaș de impredictibilitate, poate fi lesne catalogat ca act de trădare a intereselor României. Mai cu seamă dacă analizăm mișcările partenerilor noștri, State Membre UE care acționează în sens diametral opus intențiilor de vânzare propuse la București”, se arată în aceeași expunere de motive.
Mai exact, „în deplin contrast cu propunerile de diminuare a proprietății statului în companii strategice, state membre ale UE precum Polonia sau Franța, au adoptat în ultimii ani politici publice orientate către consolidarea rolului statului în sectoare cheie din economie”.
Senatorul Daniel Zamfir, către Oana Gheorghiu: Doar peste cadavrul PSD veți vinde vreo astfel de acțiune
Inițiatorul proiectului, senatorul Daniel Zamfir, a criticat, anterior, cu maximă asprime, raportul privind companiile cu capital de stat eligibile pentru listarea la Bursa de Valori București (BVB). Raportul a fost prezentat, la finalul săptămânii trecute, de către viceprim-ministra Oana Clara Gheorghiu, într-o conferință de presă, la finalul posibilei ultimei ședințe de Guvern în actuala componență politică.
Potrivit acestui document, nouă companii de stat sunt eligibile pentru listarea la bursă a unor pachete minorotare. Este vorba despre CEC Bank (5,4 miliarde lei), unde statul deține 100% din acțiuni; despre Administrația Porturilor Maritime Constanța (1,45 miliarde lei); despre Compania Națională Aeroporturi București (5,5 miliarde lei); despre Societatea Națională a Sării - SALROM (616 milioane lei); despre Compania Națională Loteria Română (599 milioane lei), unde statul deține 100% din capitalul social; despre Compania Națională Imprimeria Națională (772 milioane lei, unde statul, de asemenea, deține 100% din acțiuni), despre Societatea Cupru Min - Zăcământul Roșia Poieni (198 milioane lei); despre Uzina Mecanică Cugir (601 milioane lei); precum și despre Compania Națională Poșta Română (670 milioane lei).
Daniel Zamfir arată că „celebra, deja, vicepremier Gheorghiu, după îndelungi analize, propune să începem să vindem ce mai avem prin casă”, dar că intenția a fost prezentată publicului larg într-o formă acceptabilă, cosmetizată. În interpretarea senatorului PSD, această inițiativă ar fi prezentată într-o formă acceptabilă publicului larg, dar ar avea un scop diferit. „Concret, ne propune să vindem acțiuni la cele mai profitabile societăți unde statul este acționar. Sigur, îmbrăcată frumos în formula listării la Bursă, acțiunea devoalează, de fapt, strategia lui Bolojan de la bun început, când a accentuat în mod real starea de panică economică, a sărăcit populația și a falimentat companii românești, ca să prezinte acum soluția salvatoare. Vindem acțiuni la CEC Bank, la Compania de Aeroporturi, la Salrom, la Loteria Româna, Administrația Porturilor Maritime, Hidroelectrica, Romgaz, Poșta Româna Și altele. De ce să vindem acum acțiuni, când contextul e defavorabil? Întrebarea are un singur răspuns. Doar dacă ai un plan ticălos care n-are legătura cu interesele României”, a precizat Daniel Zamfir.
Liderul senatorilor social-democrați îi avertizează pe Ilie Bolojan și pe Oana Gheorghiu că „peste cadavrele PSD veți vinde vreo acțiune din companiile profitabile ale statului”.
