De fapt, situația este cu totul alta, față de cea prezentată în mediul online: sarea nu se importă din Ucraina, ci se exportă din România către foștii clienți ai Ucrainei. Reprezentanții Salrom spun că România chiar este un beneficiar al efectelor războiului din țara vecină, din acest punct de vedere, pentru că minele de sare ale Ucrainei sunt în zona de est, ocupată de Rusia, iar producția noastră de sare a crescut, din februarie 2022. Au crescut și vânzările, inclusiv către țările care înainte importau sare din Ucraina.
Salinele din România sunt „pe val”, s-ar putea spune, datorită situației regionale care a făcut imposibilă extracția de sare din minele ucrainene, în ultimul an și jumătate. Nicidecum nu importăm sare din Ucraina, pentru că nimeni nu mai poate importa, de la începutul anului trecut.
Știrea falsă și alarmistă despre situația importurilor de sare de la vecinii ucraineni conține încă un element neadevărat, anume că din țara noastră nu s-ar mai extrage sare deloc, minele fiind închise. Reprezentanții Salrom - societatea care administrează cele mai multe mine de sare ale României - spun că extracția de sare este în creștere și deja se investește foarte mult în retehnologizare, pentru a se putea optimiza producția, astfel încât să poată să crească și exporturile.
Sarea din România este deocamdată puțin mai scumpă decât cea din alte țări, pentru că încă nu s-a finalizat retehnologizarea care va ieftini procesul de extragere. Deocamdată nu se pot pune pe piață cantități foarte mari de sare din minele României, deoarece cantitatea extrasă este mai mică decât ar fi necesar pentru consumul intern și pentru export, dar prin noi tehnologii se va ajunge la extragerea mai ieftină a unei cantități mai mari de sare și produsul finit va ajunge pe piață la prețuri competitive.
Salrom e în competiție internațională
Investițiile se fac din surse proprii, astfel încât Salrom face pași destul de mici în procesul de modernizare, dar deja compania are mai multe contracte decât anul trecut și implementează proiecte noi, inclusiv pentru a deveni furnizorul principal pentru HoReCa, în România. Departe de a fi închisă - așa cum spune fake news-ul momentului - compania Salrom va și participa, cu stand propriu, la ediția a treia „Foodservice & Hospitality Expo”, târg internațional dedicat reprezentanților rețelelor de Retail și HoReCa, ce se va desfășura la București, la finalul acestei săptămâni - perioada 4-6 noiembrie.
Reprezentanții Salrom spun că de anul trecut au preluat o parte din contractele pe care nu le mai poate onora Ucraina. Acum se exportă sare din România în Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Serbia și Moldova, iar în cantități mai mici chiar în Austria și Polonia, de un an, de când s-au închis minele din Ucraina.
Concurență ne fac, în special doi mari producători de sare de mare: Turcia și Egipt. Această sare ar putea fi reclasificată, în curând, de Comisia Europeană, ca sare organică, astfel încât consumatorii ar putea face diferența între sarea extrasă din mină și cea care se produce prin alt tip de tehnologie, fiind extrasă din mediul marin.
Zăcămintele românești sunt uriașe
Societatea Naţională a Sării - Salrom extrage sare din șapte mine. Estimările arată că în cele șapte saline sunt peste 12 miliarde de tone de sare, cantitate care s-ar putea consuma în România pentru câteva sute de ani. După cel de-Al Doilea Război Mondial, salinele din România au fost modernizate, cu noi tehnologii de producție, de încărcare și transport, astfel încât la sfârșitul secolului al XX-lea, producția de sare din ţara noastră era de două milioane de tone pe an, iar producția de sare în soluție depășea 3 milioane de tone pe an. Acum s-a început noul proces de retehnologizare, pentru a se putea ține pasul cu competitorii de pe plan internațional.
Cele mai importante zăcăminte de sare din România sunt la Slănic Prahova (la 34 de kilometri distanță de Ploiești), mina având o suprafață de aproximativ 10 km pătraţi. Sarea de la Slănic Prahova este albă, translucidă, foarte curată, impuritățile argiloase fiind destul de rare. Foarte importantă și Salina Praid (la 6 km distanță de Sovata). Acesta este considerat unul dintre cele mai importante zăcăminte de sare din Europa, căruia nu i s-a determinat încă adâncimea reală. Printre cele mai vechi și mai importante se numără și zăcământul de la Târgu Ocna.
Mai multe tipuri de produse
Producția de sare din România este mică, pentru că nu s-a investit în tehnologie, în ultimii ani, iar asta face și prețul produsului finit mai mare decât al celor din import. O altă problemă este faptul că din anul 2002 este o lege care interzice producătorilor să mai vândă sare neiodată ca produs alimentar.
Reprezentanții Salrom au avut întâlniri chiar săptămâna trecută cu ONG-uri și cu Ministerul Sănătății, pentru a încerca să introducă pe piața din România și sarea neiodată, dar nimeni nu dorește să modifice legislația, chiar dacă mulți români cer acest produs.
Sarea din mină care se mai poate cumpăra este cea industrială și se vinde la sac, dar nu pentru uz alimentar.
Multă soluție de sare de la Sarlom mergea către combinatele chimice, dar multe s-au închis. Doar Ocnele Mari și Târgu Ocna mai livrează mici cantități de soluție salină pentru industrie. Nici sarea pentru topirea gheții nu se mai vinde în cantități mari, pentru că iernile au fost blânde în ultimii ani.
Tocmai de aceea Salrom s-a apucat de producție de sare pentru Retail și HoReCa, sub formă de condimente, pregătind acum lansarea unui brand pe aceste piețe. O altă direcție de dezvoltare a unui brand este pentru SPA, cu sarea de baie de la Praid.
Istoria salinelor de pe teritoriul României
Exploatarea sării a început în România cu 2.000 de ani în urmă. La Ocna Sibiu, Ocna Mureş, Cojocna, Sic, Ocna Dej, Domneşti, Martiniş, Ocnele Mari, Turda și Ocna Șugatag se pot vedea încă urme ale vechilor exploatări din perioada romană. Romanii au mai exploatat sarea şi pe râul Someş la Mănăștur, Bata, Reţeag, Ciceu, Cristur, Arpaş şi Beclean, în special, întrucât în aceste localităţi sarea se afla la adâncimi extrem de mici, de până la 3 metri.
În secolul al XII-lea, exploatarea sării a cunoscut o creştere impresionantă, existând documente care atestă exploatarea unor ocne în Transilvania şi Maramureș - Turda, Rona, Ocna Şugatag, Ocna Dej, Cojocna şi Ocna Sibiului. În Transilvania, cele mai importante saline existau la Turda, Ocna Dej, Sic, Cojocna, Ocna Sibiului, iar în Maramureș la Rona, Ocna Șugatag, Vasc, Hust, Ticeu și altele.
În Țara Românească sunt cunoscute salinele de la Ocnele Mari, Ocnele Mici, Telega și Ghiţioara, iar în Moldova Salina Trotuș. Din secolul al XVII-lea au început să fie exploatate și alte saline, precum cele de la Praid, Vișeu sau Câmpulung.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Transilvania se produceau anual 100.000 de tone de sare din salinele Turda, Cojocna, Ocna Dej, Ocna Sibiu, Sic și Praid, conform datelor Asociaţiei Generale a Inginerilor din România - AGIR. Apoi au apărut noi ocne: Cacica (judeţul Suceava) şi Doftana (judeţul Prahova).
Cine extrage sare din România
În afară de Salina Turda, care aparține de Unitatea Administrativ-Teritorială, celelalte mari saline ale României sunt exploatate de Societatea Naţională a Sării S.A. - Salrom - persoană juridică română cu capital majoritar de stat. Este o societate pe acţiuni înfiinţată în baza Hotărârii de Guvern nr 767/21.11.1997, regie autonomă. Este unul dintre cei mai vechi producători de sare din România, dar mai există două companii care au început să extragă sare. Una dintre companiile care au intrat în competiție este Sarerom, care a cumpărat o zonă de exploatare și se bazează pe produse de brand, cu sare fină, iodată. O altă companie a-nceput exploatarea unui zăcământ de la Nireș, în județul Cluj. Este vorba despre Salzbergwerk Ressourcen Und Investitionen - S.R.L, care a concesionat depozitul de sare. Licențele de exploatare sunt numele a două societăți comerciale conectate la oameni de afaceri din Cluj-Napoca: imobiliarul Beniamin Timari, patronul CFR, Nelu Varga, și președintele Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă.
Exact ca în bancurile clasice cu Radio Erevan, în acest fake news despre importurile de sare din Ucraina s-ar putea răspunde astfel: nu importăm, ci exportăm; nu minele noastre sunt închise, ci ale lor.
Producția Salrom a crescut din martie 2022, de când minele ucrainene s-au închis.
Salinele sunt și obiective turistice
Salrom dezvoltă și turismul în saline, atât pentru tratament, cât și pentru agrement. Una dintre cele mai frumoase saline și izvoare sărate hipertermale este la Praid, în județul Harghita. Băile de la Praid sunt eficiente pentru tratarea reumatismului, apa sărată iodurată având efect calmant, pentru relaxarea fizică și psihică. Băile sărate acționează asupra întregului organism, având efecte antiinflamatorii, vasodilatatoare, sterilizante pentru piele și mucoase, precum și efecte cicatrizante. Medicii recomandă aceste băi între 10 și 30 de minute pe zi, în funcție de recomandarea specialistului. Temperatura apei sărate este de 36 grade Celsius, iar tratamentul nu poate avea mai puțin de 10-14 băi, consecutiv. Aceste tratamente se pot face doar în perioada 1 iunie-15 octombrie, în schimb, tratamentele bazate pe inhalarea aerului din mina de sare se pot face și în restul anului.
Sunt recomandate pentru astm bronşic, bronşită cronică, sinuzită cronică, emfizem pulmonar obstructiv, silicoză, bronşiectazii, angine, faringite, traheobronşite și pneumonii. Sunt și contraindicaţii în caz de tuberculoză pulmonară, micoze pulmonare, cancer pulmonar, cardiopatie ischemică decompensată, infarct miocardic recent, afecţiuni neurologice care includ pierderea stării de conştienţă, precum epilepsia, claustrofobii sau în cazul femeilor însărcinate.
La Slănic Prahova, vizitatorii au fost atrași atât prin oferta „clasică” a tratamentelor și a zonelor de agrement amenajate în salină, cât și prin alte proiecte, cel mai important fiind planetariul cel mai mare din România, amenajat la 208 metri adâncime - Supernova Planetarium, cu diametrul de 16 metri. Proiectul a fost finanțat cu peste două milioane de lei, inclusiv din fonduri europene.