„Am avut 2020, un an cu pandemie şi secetă, care a dus la producţii mai mici, iar anul acesta avem din nou secetă. Mulţi fermieri sunt în faliment fără să ştie, pentru că un faliment devine vizibil abia după 3 ani, căci tot rostogolim pierderile. Este foarte trist ca după 20-30 de ani de agricultură să ajungi în momentul în care să vinzi tot şi să nu-ţi ajungă banii să-ţi plăteşti datoriile“, a spus Dan Hurduc, proprietarul Evel H Company, care lucrează 2.200 de hectare în judeţul Vaslui, potrivit ZF.
În 2020, România a avut o recoltă totală de cereale de 19 milioane de tone, în scădere cu 40% faţă de anul anterior, arată datele de la INS. Anul acesta, estimările sunt pentru o producţie de 22-25 de milioane de tone, din cauza secetei care a afectat un sfert din suprafaţa totală cultivată cu cereale. În aceste condiţii de climă nefavorabile, Hurduc crede că şi fermierii trebuie să-şi schimbe mindset-ul.
„În agrobusinessul românsc avem nevoie de antreprenori, nu de fermieri. (...) După 3 ani grei îţi dai seama că eşti în faliment, căci până atunci diversitatea finanţărilor din agricultură, cu costuri diferite, dar destul de mari, te fac să cauţi soluţii şi nu-ţi dai seama imediat dacă aceasta este soluţia cea corectă. De altfel, dacă după 2-3 ani grei vine un an foarte bun, este foarte posibil să te redresezi. Însă, după seceta din 2020, creşterea costului cu capitalul de lucru şi seceta din acest an, mă aştept ca în 2-3 ani multe firme din agricultură să fie în faliment“, a precizat el.
Anul 2021 a fost unul cu o producţie record, de peste 30 de milioane de tone, ceea ce a stimulat şi înfiinţarea mai multor companii în sectorul agricol. Numărul de companii nou-înfiinţate a atins un nivel record în anul 2021, cele mai multe fiind consemnate în agricultură, peste 15.000, conform datelor de la Registrul Comerţului. Însă, în pofida anului prosper în ceea ce priveşte numărul companiilor noi, în ramura vegetală, de producţie a cerealelor, nu s-a văzut această diferenţă. Dacă în 2020 activau circa 9.000 de companii în acest sector, în 2021 numărul lor crescuse doar cu 200, semn că mulţi producători de cereale au dispărut după 2020. Apoi, în prima parte a acestui an, când seceta deja îşi arătase colţii, din ianuarie până în iulie a fost înregistrată o dinamică negativă, de minus 77% în ceea ce priveşte numărul de companii nou-înfiinţate, comparativ cu anul precedent.
„Marjele de profit au început să scadă permanent, din cauza condiţiilor limitative din anumite zone ale ţării, şi trăim globalizarea în care preţurile sunt stabilite la bursă. Condiţiile din teren nu reflectă întotdeauna costurile, dar trebuie să ne gândim că preţurile sunt corelate la bursă. (...) Avem nevoie de educaţie, pentru că fermierul este aşa debusolat că la un moment dat, când prinde o conjunctură favorabilă, îşi doreşte să intre specualtiv în piaţă, nu mai vinde logic şi nu se gândeşte să pună ouăle în mai multe coşuri“, a menţionat Hurduc. â
El susţine că în zona Moldovei este greu să corelezi preţul de cost cu producţia, deşi fermierii ar trebui să înceapă să gândesc cum să-şi reducă cheltuielile sau cum să-şi maximizez profitul. Evel H Company a avut în 2021 o cifră de afaceri de 17 mil. lei, iar profitul a fost de 4,3 milioane de lei, conform datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.
„Este foarte important ca fermierii să ajungă să-şi valorifice inteligent producţia, mai ales că în România nu putem valorifica producţia intern. De asemenea, în situaţia în care în fiecare zi intră marfă din Ucraina în România şi acest fluxuri vor rămâne mult timp aici - ucrainienii vor proceda cum am procedat noi când am intrat în Uniunea Europeană: văd că pot câştiga şi se diversifică - trebuie să ţinem cont de ei şi să ne învăţăm cu competeţia“, a subliniat Hurduc.
El crede că este momentul ca fermierii şi traderi să discute la aceeaşi masă şi la final să fie de acord că ambele părţi trebuie să aibă un mic profit, „căci altfel nu putem vorbi de business“.
De asemenea, Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, spune că trăim o perioadă dinamică, în care nu doar că se schimbă generaţiile, ci şi modelul de afaceri, iar dacă fermierii români nu devin antreprenori nu vor putea rămâne în piaţă.
„O evoluţie sub presiunea unor factori diverşi, cum ar fi politici, economici, de securitate şi de mediu, va schimba modelul de afaceri. Ne uităm la al treilea an greu şi cred că e momentul să regândim modelul de afaceri. Dacă în Vest fermierii s-au organizat în cooperative şi ulterior au ales un management profesionist, corporatist, cu proceduri de sus în jos, cred că lucrurile ar trebui să fie invers: un nucleu corporatist să organizeze fermierii într-un mod care să îi ducă la eficienţă“, a precizat Ciolacu.
(sursa: Mediafax)