Anul trecut, creșterea prețului gazelor naturale a început în luna iulie, urmare a reducerii livrării din Rusia, pe fondul lipsei obligațiilor contractuale pe termen lung și a unor probleme tehnice. Această situație a determinat o majorare a prețului gazelor cu 463% față de prețul maxim înregistrat înaintea începerii conflictului din Ucraina. Istoria se repetă și anul acesta. Reducerea livrărilor de gaze spre țări din Europa va aduce prețuri la gaze în iarnă care nu au mai fost înregistrate niciodată. Există două prognoze în spațiul public care arată că este posibil ca prețul gazelor tranzacționate pe bursă să crească cu 44% - 60% în iarna 2022-2023. Deși aceste valori sunt amețitoare, nu reprezintă scenariul cel mai pesimist posibil al creșterii prețului la gaze în această iarnă, potrivit analizei citate.
Sursa: TTF
Probleme mari pentru mulți consumatori noncasnici
În martie 2022, în cadrul dezbaterilor privind Ordonanța de Urgență a Guvernului privind plafonarea prețului la gaze și energie electrică, AEI atrăgea atenția că vom asista la o explozie a prețurilor pentru consumatorii noncasnici care consumă mai mult de 50.000 MWh/an, aceștia urmând să achite aproape toate gazele din import în următorul an (circa 80%), dar și diferența între prețul de piață și prețul plafonat pentru gazele din producție internă, adică consumatorii industriali vor achita un preț de minim 1.000 de lei/MWh. Acest lucru va genera falimentarea majorității consumatorilor industriali care consumă mai mult de 50.000 MWh/an, era concluzia AEI atunci, iar timpul a demonstrat că acest scenariu tinde să devină tot mai mult realitate. „Consumul de gaze a scăzut, conform datelor INS, în primele 6 luni ale acestui an cu 8,5% și cu 3,7% la energie electrică față de consumul din anul trecut. Asta în condițiile în care mulți dintre consumatori aveau prețurile de anul trecut în contracte, valabile până în lunile iulie - septembrie anul acesta și doar după această perioadă impactul prețurilor mari din prezent se va reflecta în activitatea companiilor. La sfârșitul anului 2022, urmare a restrângerii activității unor companii, în special din rândul celor care consumă peste 50.000 MWh, este posibil să înregistrăm o scădere a consumului anual la gaze cu până la 15%, valoare la care ne-am angajat să facem economii la gaze”, spune Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
4% din PIB - pentru subvenționarea facturilor
Tot în martie 2022, AEI atrăgea atrăgea atenția că plafonarea prețului la energie va determina un cost pentru bugetul de stat al „cărui procent raportat la PIB va fi mai mare decât procentul alocat învățământului (3,7% din PIB)”. Autoritățile anunță acum că au estimat că ponderea din PIB care trebuie să acopere costurile cu plafonarea prețului se ridică la 3%. „Având în vedere că România va fi dependentă în această iarnă de gaze din import, dar și de cantități de energie electrică din import și luând în considerare evoluția de pe bursele de gaze din Europa a prețului, apreciem că în fapt sunt necesari peste 4% din PIB pentru a acoperi aceste plăți către furnizorii din energie și gaze”, susține președintele AEI.
„Până în momentul de față am jucat «bambilici» cu furnizorii și asta s-a putut pentru că încă nu am intrat în iarnă și cantitățile de gaz și energie vândute sunt mici. În momentul în care aceste cantități vor deveni semnificative, furnizorii nu vor mai putea face pe agenții de împrumut din umbră ai statului, băncile nu vor mai finanța furnizorii din cauza riscului ridicat pe care aceștia îl prezintă și probabilitatea blocajului financiar pe piața gazelor și a energiei va fi iminentă. Bucuria statului că protejează consumatorii cu banii altora este aproape de a se încheia și continuarea acestui joc periclitează siguranța aprovizionării cu gaze”.
Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Debusolare la Palatul Victoria, continuă experimentele energetice
Situația actuală, așa cum se poate observa, era mai mult decât predictibilă, însă încăpățânarea autorităților de a aplica schema plafonării, doar pentru că se făcea temporar pe banii altora decât banii statului, ne aduce în situația de a lua măsuri dure acum, la intrarea în iarnă. „Din păcate într-o perioadă de vară, în care consumul era mic și în care se puteau aplica măsuri energetice cu care oamenii să intre în iarna 2022-2023 la un nivel suportabil nu au fost luate și ne găsim, din nou, la începutul iernii, să venim să experimentăm pe spinarea oamenilor măsuri în energie la fel ca în anul 2021”, mai spune Dumitru Chisăliță.
Rectificarea bugetară nu acoperă compensările
La aproape 10 luni de la adoptarea unui concept de politică socială, folosind companiile de furnizare a energiei ca intermediari și prefinanțatori, a devenit clar că schemele de protecție adoptate până acum sunt greu de implementat și nesustenabile, susține Daniela Daraban, director executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități Energetice - ACUE. Rectificarea bugetară pe care Executivul se pregătește să o adopte nu include sumele necesare acoperirii plafoanelor de preț la energie asumate de statul român pentru perioada aprilie - decembrie 2022 și expune la un risc major capacitatea de funcționare a întregului sector energetic, potrivit ACUE. Pe de altă parte, asociația cere Guvernului să reducă decalajul de cinci luni existent acum între emiterea facturilor și decontarea subvențiilor acordate conform schemei de sprijin. ACUE cere introducerea unui proces de decontare care să respecte termenul legal de 45 de zile, adoptarea unor proceduri de evaluare clare, explicite și transparente pentru evaluarea cererilor de plată.
Factura UE pentru înmagazinarea gazelor, 10 mld. de euro
Potrivit ultimelor date publicate de Gas Infrastructure Europe, gradul de umplere a depozitelor subterane de gaze din UE a atins 74,74% din capacitate pe 13 august. UE vrea ca acest grad să ajungă până la 80% din capacitate la sfârșitul lunii octombrie.
Atingerea acestui procent este realistă, dar costul va fi foarte mare la prețurile spot de astăzi. Contractele futures la bursa olandeză au rămas de la sfârșitul lunii iulie la peste 2.000 de dolari/1.000 de metri cubi și, uneori, semnificativ mai mari. La acest preț, ar costa aproximativ 10 miliarde de dolari pentru a atinge ținta UE, iar factura s-ar ridica la 30 de miliarde de dolari, dacă Comisia Europeană va solicita atingerea unui grad de umplere a depozitelor la 90%, potrivit intellnews.com. Dacă Rusia ar întrerupe complet furnizarea de gaze către Europa, așa cum au avertizat unii lideri, situația ar deveni radical diferită. Cât de semnificativ ar fi impactul depinde în mare măsură de vreme și de disponibilitatea aprovizionării cu GNL. Furnizarea globală de GNL este deja la un nivel-record, ridicând semne de întrebare cu privire la câte transporturi suplimentare mai poate aștepta UE. Perspectivele vor depinde și de succesul UE în ceea ce privește reducerea cererii de gaze, având în vedere că Bruxelles-ul a cerut statelor membre să impună reduceri voluntare de 15% a consumurilor până la sfârșitul iernii viitoare. Dar aceste reduceri ar putea deveni obligatorii, dacă Comisia Europeană decide că este necesară o astfel de măsură din cauza riscului apariției unei penuriei de gaze la iarnă. Între timp, țările europene au crescut facturile la energie pentru consumatori, pentru a evita ca furnizorii să intre în faliment din cauza creșterii costurilor de achiziție.
Prognoze în creștere la Moscova: 337 mld. dolari din exporturi
Rusia estimează că prețul mediu de export al gazelor naturale se va dubla, depășind 730 de dolari/1.000 de metri cubi, înainte de a scădea treptat până la sfârșitul anului 2025, pe măsură ce exporturile de gaze prin conducte vor scădea, a arătat o prognoză a Ministerului Economiei de la Moscova, citată de Reuters, scrie theglobeandmail.com. Fluxurile de gaze din Rusia, principalul furnizor al Europei, s-au situat la un nivel redus anul acesta, după ce o rută a fost închisă când Moscova a trimis trupe în Ucraina, în februarie, iar unele state europene nu au mai primit gaze ruseşti după ce au refuzat să plătească pentru ele în ruble. De asemenea, sancţiunile au dus la o dispută privind echipamentul folosit pentru gazoductul Nord Stream 1. Ca rezultat al acestor evoluţii, preţul gazelor a crescut. Ministerul Economiei din Rusia estimează că exporturile de gaze ale Gazprom vor scădea la 170,4 miliarde de metri cubi în acest an, comparativ cu prognoza publicată în mai, care estima exporturi de 185 de miliarde de metri cubi, după ce în 2021 acestea s-au ridicat la 205,6 miliarde de metri cubi. Preţul mediu al gazelor furnizate de Gazprom este estimat să ajungă la peste 730 de dolari/1.000 de metri cubi în 2022, mai mult decât dublu faţă de nivelul de 304,6 dolari/1.000 de metri cubi în 2021. Acest preț reprezintă o creştere de 40% comparativ cu precedenta estimare, de 523,3 dolari/1.000 de metri cubi. Pe de altă parte, Rusia a început să-și crească treptat producția de petrol, după restricțiile aduse de sancțiuni pe măsură ce cumpărătorii asiatici au majorat achizițiile, ceea ce a determinat Moscova să-și îmbunătățească previziunile pentru producție și exporturi până la sfârșitul anului 2025, arată documentul citat de Reuters. Gazprom a spus, de asemenea, că livrările de gaze pentru China sunt în creștere, dar nu a oferit detalii, iar Europa rămâne de departe cea mai mare piață a gazului rusesc. Volumele mai ridicate de export de petrol, cuplate cu majorarea preţurilor gazelor, vor ajuta Rusia să obţină 337,5 miliarde de dolari din exporturile energetice anul acesta şi, respectiv, 255,8 miliarde de dolari anul viitor. Anul trecut, Rusia a obţinut 244,2 miliarde de dolari din exporturile de energie, conform autorităţilor ruse.