Două treimi dintre cetăţenii care au intrat în şomaj de la începutul pandemiei sunt femei. Tot ele au fost, mai mult ca de obicei, victimele abuzurilor domestice, accesul la serviciile de sprijin, de sănătate şi la justiţie fiindu-le îngreunat. O cercetare a Centrului Filia arată că, în perioada crizei sanitare, persoanele de sex feminin au fost afectate disproporţionat.
În momentele critice din evoluţia societăţii, problemele femeilor şi ale categoriilor vulnerabile sunt tratate marginal şi lipsesc de pe agenda publică. Asta arată raportul „Experienţele femeilor în timpul pandemiei”, elaborat pe baza răspunsurilor la un chestionar. În perioadele când atenţia publică este concentrată doar pe un subiect, inegalităţile de şanse şi de gen se adâncesc.
Soluţii post-criză
Femeile sunt primele care rămân fără serviciu, care suferă consecinţele violenţei domestice – mai ales că, în pandemie, victima este captivă în aceeaşi locuinţă cu agresorul –, care pierd echilibrul dintre viaţa privată şi cea profesională şi a căror sănătate mintală se deteriorează, sub povara responsabilităţilor sporite.
Într-o scrisoare deschisă către Guvernul României şi într-o petiţie online, Centrul Filia, organizaţia care luptă împotriva inegalităţilor de gen, laolaltă cu mai multe asociaţii, solicită includerea în politicile post-criză a câtorva măsuri menite să îmbunătăţească situaţia.
Ajutor pentru victime
Un studiu ONU spune că cel mai nesigur loc pentru o femeie este la ea acasă. În alte state, femeile pot să anunţe pe WhatsApp că sunt în pericol, la un număr dedicat, pot intra pe platforme online sau pot cere ajutorul în farmacii și supermarketuri, folosind coduri speciale. În România, astfel de măsuri nu există.
Pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, se cer următoarele: proceduri clare de intervenție, când ori victima, ori agresorul e infectat cu SARS-CoV-2, adoptarea legii privind monitorizarea electronică a agresorilor împotriva cărora există un ordin de protecție, asigurarea accesului la justiţie inclusiv în starea de urgenţă sau de alertă, ţinând cont de faptul că multe reprezentante de sex feminin au abilităţi scăzute de operare pe calculator sau nu deţin tehnologia care le-ar putea ajuta să depună online documente pentru un ordin de protecţie. Se mai cere acces la servicii de consiliere psihologică şi juridică pentru victimele violenţei, prin alocarea fondurilor necesare dezvoltării acestor servicii în zonele defavorizate.
Mai puţină birocraţie
La capitolul sănătate, s-ar impune debirocratizarea serviciilor decontate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin eliminarea adeverinței de la medicul de familie pentru a confirma sarcina și prin servicii medicale gratuite în timpul sarcinii, în baza unui test de graviditate făcut în spital. În Strategia Națională de Sănătate 2020-2024 ar trebui inclusă refacerea și finanţarea rețelei de planificare familială și includerea pastilelor anticoncepționale pe lista medicamentelor compensate. Ar mai fi nevoie şi de cadrul legal necesar integrării meseriei de moaşă în sistemul de sănătate şi creşterea rolului moaşelor independente, care să poată acţiona în zonele slab acoperite de servicii medicale.
Confuzie şi anxietate
Cum au făcut femeile faţă volumului de informaţii primit în pandemie? Rezultatul chestionarelor arată că 43% din respondente au evaluat informaţia ca fiind mai degrabă confuză şi contradictorie, iar 16% au considerat-o clară, însă nu de prea mare ajutor în ceea ce le priveşte. La modul general, femeile intervievate s-au simţit sufocate de volumul mare de ştiri, simţind nevoia să stea departe de orice fel de noutate.
Asociaţiile semnatare cer realizarea unei analize de impact şi găsirea soluţiilor pentru redeschiderea în condiţii de siguranţă a şcolilor şi grădiniţelor – fiindcă educaţia online generează o presiune suplimentară asupra mamelor şi este o sursă de inechitate socială în mediile vulnerabile.