În municipiul Buzău se implementează deja un sistem de învățământ pe model finlandez, care are succes și se va extinde la toate școlile din oraș. Copiii învață prin joacă, se preferă orele în aer liber sau în alte locuri din care elevii pot deprinde lucruri practice. Există și un proiect de „școală circulară”, creat după modelul economiei circulare, care îi ajută pe elevi să învețe să recicleze și să folosească deșeurile cât mai eficient. Programul e implementat de la grădiniță până la liceu, făcând inclusiv legătura cu învățământul dual liceal și universitar, bazat pe aplicabilitatea practică a procesului de învățare, care garantează și absorbția absolvenților în piața forței de muncă.
Școala de inspirație finlandeză a-nceput, la Buzău, o clasă experimentală. Constantin Toma, primarul orașului, a prezentat rezultatele acestui proiect, în cadrul conferinței din seria „România Inteligentă. Buzău - centru de educație și inovație. Modele performante și performanță în învățământ”. Evenimentul a fost organizat ieri, de Antena 3, alături de cotidianul național Jurnalul, la Centrului Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” din municipiul Buzău.
După primul an de învățare în sistem finlandez s-a făcut deja evaluarea a ceea ce s-a reușit în acest domeniu. Este vorba despre educație de avangardă. Reprezentanții municipalității și-au propus să facă performanță împrumutând ideile, dar adaptându-le. Din primul raport reiese că reforma în educație făcută la Buzău, pornită de la nevoile reale ale comunității, este eficientă cu adevărat.
„La Buzău au început să se schimbe lucrurile și din punctul de vedere al educației. Soarta a făcut să citesc o definiție a dezvoltării unei comunități, dată de o celebră universitate din SUA. Pentru dezvoltarea armonioasă a unei comunități, educația și cultura reprezintă 50% din pilonii de referință pentru a ne crea un viitor mai bun. Am venit cu idei care să ne ajute, pentru că acel clasament pe testul PISA care arată că unul din doi copii e semianalfabet funcțional ne-a pus pe gânduri și nu am mai așteptat să vină ceva de la Ministerul Educației, ci am început, împreună cu oamenii de aici, cu profesorii, cu directorii de școli, să gândim altceva. Astfel au apărut multe proiecte care ne-au poziționat în top în privința schimbării în bine. Este cea mai importantă investiție pe care o putem face într-un oraș, chiar dacă nu aduce voturi. Rezultatele se vor vedea probabil în următorii 10-15 ani”, a explicat primarul orașului.
Programul de educație la grădiniță
Buzăul a început implementarea educației pe model finlandez cu 2.000 de elevi din 15 școli. Urmează extinderea proiectului la toate școlile din municipiu, fiind integrată în strategia de dezvoltare a orașului. Un mare ajutor a venit din partea doamnei viceprimar Oana Matache, care se ocupă de educație și cultură, după ce a studiat, cu rezultate excepționale, în țări din vestul Europei. Directorii instituțiilor de învățământ care au început implementarea acestui proiect au povestit, în cadrul conferinței, cât de mare a fost succesul primelor clase care învață în sistem finlandez.
Învățământul de inspirație finlandeză se aplică de la grădiniță. Copiii de la Grădinița nr. 6 din Buzău au fost deja incluși în acest sistem, iar rezultatele obținute sunt foarte bune. „Este un proiect ambițios și de succes. Am fost invitați la o ședință de lucru, ni s-a prezentat această idee grozavă și am fost întrebați dacă dorim să implementăm acest proiect. Rezultatele deosebite obținute prin sistemul de învățământ de tip finlandez le știam deja, din presă. Este foarte important să vezi ce se întâmplă, acolo unde se întâmplă. Admiram rezultatele, dar văzând cum se procedează în școlile din Finlanda, am venit cu experiența de acolo și am împărtășit-o colegilor. Nu toată lumea și-a dorit de la început implementarea acestui sistem, dar mulți au văzut apoi rezultatele și și-au dorit să participe. În primul rând este vorba despre deschiderea cadrelor didactice pentru a desfășura activități în natură. Desfășurăm activitățile în aer liber, pe cât posibil, sau în alte spații unde copiii pot învăța mult mai multe lucruri decât în spațiul închis din clasă”, a explicat, în cadrul conferinței, Maria Fuștei, directoarea Grădiniței nr. 6 din Buzău.
Reducerea „analfabetismului funcțional”
Sistemul finlandez vine și cu un mare beneficiu pentru copiii care în ultima perioadă au devenit „analfabeți funcțional” din cauza privării lor de dreptul de a face unele activități considerate ca fiind parte din „exploatarea minorului”. Școala finlandeză interpretează cu totul altfel această problemă, încurajându-i să muncească, fără a fi vorba despre exploatare. „Un alt mare beneficiu este acela de a dezvolta la copii autonomia. Ei sunt mici, dar pot să se descurce, iar noi îi încurajăm. Am modificat activitatea care se desfășoară în cantină, astfel încât ei să se autoservească. Astfel ajung să aprecieze munca celor din jur, dar și să se descurce în situațiile zilnice”, mai spune directoarea grădiniței. Astfel de activități se făceau în România comunistă, iar generațiile „cu cheia de gât” făceau astfel de activități, inclusiv acasă, de la cele mai fragede vârste, însă după 1990 s-a ajuns la eliminarea tuturor activităților care le-ar fi dezvoltat copiilor capacitatea de a se descurca singuri, adică exact autonomia pe care o dezvoltă sistemul finlandez. Micuții au și creații artistice care acum împodobesc interiorul grădiniței, iar programul se va extinde la toate grupele, la cererea părinților.
Orele se fac în spiritul jocului și în aer liber
Din punctul de vedere al predării, învățarea se face prin joc, atmosfera din clasă este una veselă, iar posibilitatea de a face orele în aer liber și în alte spații decât sălile de clasă este un stimulent pentru copii și adolescenți. La Școala nr. 14 din oraș, proiectul s-a implementat la o singură clasă, dar toți elevii, profesorii și părinții au cerut extinderea acestui model de învățare pentru întreaga școală. „Noi ne-am înscris cu o singură clasă, anul trecut, în acest proiect. Învățământul acesta de inspirație finlandeză este foarte bine primit de elevii noștri. Noi încercam oricum, de mai mult timp, această abordare dinspre nonformal spre formal, iar acest model ne apropie foarte mult de elevi, de părinți, și ne concentrează atenția asupra nevoii de siguranță, asupra ideii de echipă. Ne dorim ca elevilor să le placă la școală și să le ceară părinților să îi lase să învețe”, a explicat, în cadrul conferinței, Silvia Stroe, directoarea Școlii Gimnaziale „Mihail Kogălniceanu” nr. 14, din Buzău. 90% dintre elevii acestei școli sunt de etnie romă, iar marea luptă a profesorilor a fost, în ultimii ani, reducerea abandonului școlar. Noul sistem de predare pare că deja a rezolvat această problemă, 100%. „Școala din parc este un proiect excelent, mai ales pentru elevii din comunitățile defavorizate. Reducerea abandonului școlar e unul dintre cele mai importante rezultate care se obțin prin implementarea acestui sistem”, a mai spus directoarea.
Valorificarea tradițiilor, la cel mai bun liceu
Același sistem finlandez are succes și la liceu. Nu orice liceu, ci chiar cel mai bun din oraș, Colegiul Național „B.P. Hasdeu”. „Hasdeu” este o școală ca o cetate medievală, conectată la internet. Noi plecăm de la ideea de modernizare prin cunoașterea și valorificarea tradiției. George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, mai mulți academicieni, oameni de cultură și oameni de știință au absolvit această școală. De aceea, mulți elevi își doresc să ajungă la acest liceu. „În ultima vreme am fost criticați uniform, fără să se facă diferențieri. În general se poate recupera ceea ce s-a pierdut în ultimii ani. Noi ne confruntăm cu situația în care elevii vin cu note foarte mari, dar acoperirea în competențe spune altceva”, a explicat, în cadrul conferinței, Virginia Mândruța-Tănăsescu, directoarea liceului. Modelul aplicat la Colegiul Hasdeu se bazează pe respectul față de tradiții și pe o educație bazată pe principii sănătoase, pe încurajarea stimei de sine a elevilor și pe respectul pentru performanță. Liceul premiază atât performanța profesională, cât și curajul, atitudinea și toate calitățile demonstrate de elevi pe parcursul unui an de studiu.
Prima „școală circulară” din țară
Există și un prim proiect de „școală circulară”, despre care a dat detalii Veronica Grozavu, director adjunct al Școlii Gimnaziale nr. 11 din Buzău. „Autoritățile locale au implementat, la nivelul Școlii gimnaziale nr. 11, proiectul numit «Școală circulară», o premieră la nivel național. Conceptul de economie circulară vizează trei aspecte: reducerea pierderilor, promovarea colectării selective și utilizarea resurselor naturale. Acest concept se transpune în comportamentul și atitudinea fiecărui elev al școlii noastre. Chiar dacă lucrurile acestea se făceau și înainte, acum copiii învață să recicleze deșeuri selectiv”, a explicat directoarea.
Elevii învață aici inclusiv cum să cultive pământul, într-o seră didactică. Activitățile lor sunt diferite, în funcție de vârstă și de nivelul de pregătire. În cadrul proiectului de „școală circulară” se va elabora un ghid care să poată fi folosit de toți cei care vor să implementeze acest sistem de educație. „Conceptul de fermacultură l-am aplicat la cei mari, prin proiectul de agricultură urbană. Avem în lucru și un ghid de implementare a elementelor de economie circulară, pentru a-l face cunoscut mai ales copiilor, astfel încât să aibă o bună cunoaștere a termenilor”, a mai spus reprezentanta școlii.
Elevii au implicat toată comunitatea
Toate activitățile pe care școala le-a desfășurat au fost cu implicarea celor din comunitate. Elevii au împărțit flyere în cartier și au reușit să mobilizeze întreaga populație pentru colectarea deșeurilor. În curtea școlii s-a amenajat Grădina Muzicală – un miniparc în care sunt instrumente muzicale făcute din materiale reciclabile. Finanțarea pentru Grădina muzicală a fost de 85.000 de lei, obținută prin câștigarea unui proiect de la fondul comunitar buzoian, suplimentat de Primărie cu încă 20.000 de lei. Aleile și băncuțele au fost create de elevi și profesori, din dopuri de la PET-uri și ciment. Copiii au mers la mai mulți agenți economici și i-au convins să strângă mii de dopuri, pentru acest proiect.
Va mai fi amenajat un parc unde vor exista instalații realizate tot din materiale reciclabile, cu aparate care să ilustreze efecte optice sau alte experimente care se fac la orele de fizică, chimie și la alte materii. „Toate acestea contribuie la formarea unui comportament și a unei conduite a elevilor noștri, astfel încât să producă mai puține deșeuri, să colecteze selectiv și să contribuie la protejarea mediului. Important e să fie gestionate inteligent și resursele. Apa de ploaie este adunată în trei bazine, fiind folosită atât ca apă menajeră, cât și pentru a iriga sera. Resturile vegetale se folosesc pentru a produce compost, iar copiii pot vedea cum se folosesc deșeurile degradabile și cum pot ele să reintre în circuitul de producție”, a mai explicat directorul adjunct
Municipiul Buzău se pregătește să înființeze clase de inspirație finlandeză în toate școlile din oraș. Elevii vor învăța în „școli circulare”, unde vor înțelege de ce este nevoie de reciclare și cum pot refolosi deșeurile.