Conform Bloomberg, eforturile pe care aceştia le fac pentru a folosi mai puţin din nutrienţii vitali pentru culturi de bază ca grâul şi rapiţa evidenţiază ameninţarea continuă pe care criza îngrăşămintelor o constituie pentru producţia de alimente.
Multe dintre fabricile de îngrăşăminte ale Europei s-au închis în condiţiile în care războiul purtat de Rusia în Ucraina pune presiune pe aprovizionarea cu gaze.
Unii fermieri şi-au asigurat îngrăşăminte pentru culturile de anul acesta înainte ca preţurile să urce dramatic, însă acum aceştia se confruntă cu facturi mult mai mari odată ce încep să planteze pentru următoarea recoltă. Mai mult, scumpirea energiei face mai costisitoare lucrul cu tractorul şi uscarea cerealelor, riscând să alimenteze şi mai mult inflaţia alimentară. „Este imposibil să faci planuri“, arată Adam Nowak, un fermier din Polonia.
Producţia de cereale a UE a scăzut cu 9% în acest an, iar deşi este prea devreme pentru a şti cum vor fi recoltele de anul viitor, fermierii se vor reorienta probabil către culturi care necesită mai puţine îngrăşăminte, potrivit lui Vincent Braak, analist la Strategy Grains.
Criza dă dureri de cap şi crescătorilor de animale, pentru că mulţi aplică îngrăşăminte pe păşuni. Vacile produc mai puţin lapte în lipsa dietei potrivite, iar fermierii se tem că vor fi nevoiţi să-şi vândă o parte din efectivele de animale.
Fermierul britanic Richard Bramley şi-a redus utilizarea de îngrăşăminte pe bază de azot în ultimele două sezoane şi speră că noi echipamente îl vor ajuta să o reducă şi mai mult. Acesta a cheltuit aproximativ 23.000 de lire sterline pe un senzor care detectează sănătatea plantelor şi aplică nutrienţi doar acolo unde este necesar.
(sursa: Mediafax)