Fiecare român este obligat să inhaleze 13 kilograme de praf pe an. Vorbim despre un cocktail de particule fine, care ne otrăveşte încet, zi de zi. În ciuda avertismentelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a medicilor din ţară şi a ONG-urilor de mediu, dozele de praf administrate românilor au crescut în ultimii ani. Între anii 2000 şi 2017, emisiile de particule în suspensie PM10 au scăzut în Uniunea Europeană cu 27%, în timp ce emisiile de PM 2,5 s-au redus cu 28%, notează un raport recent al Agenţiei Europene de Mediu. Tendinţa europeană nu se regăseşte însă şi în România, o ţară unde praful a luat în stăpânire marile oraşe.
Raportul subliniază impactul tot mai mare al sectorului rezidenţial în creşterea poluării, în principal din cauza combustibililor folosiţi la încălzire. Această sursă contribuie semnificativ la emisiile totale, contribuind, de exemplu, cu 51% la poluarea cu particule fine (PM2,5) emise direct în aer în 2017. Mai mult, 42% din totalul monoxidului de carbon, 42% din hidrocarburile aromatice policiclice, 24% din compuşii dioxinei şi furanului şi 16% din cadmiul de metale grele au fost eliberaţi de această unică sursă.
Singurii unde emisiile de PM10 au crescut
La nivelul anului 2000 emisiile de particule PM10 se ridicau în România la 135 de kilotone. Cu această cantitate, ţara noastră se situa după Franţa (438 kilotone), Germania (294 kilotone), Polonia (274 kilotone), Spania (237 kilotone) şi Regatul Unit al Marii Britanii (236 kilotone). În 2017, emisiile crescuseră în ţara noastră la 143 de kilotone, în condiţiile în care toate ţările UE îşi reduseseră emisiile. O excepţie a constituit-o şi Bulgaria, dar, spre deosebire de noi, această ţară a reuşit să-şi conserve emisiile la 47 de kilotone. Franţa, cel mai mare poluator cu PM10, reuşise să-şi reduce emisiile la 254 kilotone, iar Germania, la 206.
Poluare cu PM2,5, în creştere
Nici în ceea ce priveşte emisiile de particule fine PM2,5 România nu stă mai bine, ea înregistrând o creştere în perioada 2000-2017, în contra trendului european. Astfel, în 2000, în ţara noastră emisiile s-au ridicat la 103 kilotone, pentru ca în 2017 să ajungă la 112. La nivelul UE eram devansaţi doar de Italia, cu 165 de kilotone, Franţa, cu 164, şi Polonia, cu 147, dar toate aceste state au reuşit să-şi reducă poluarea cu pulberi fine în acest interval de timp.
La nivelul UE, cele mai curate ţări din acest punct de vedere al emisiilor de PM10 erau, în 2017, Malta, cu 0,2 kilotone, Cipru şi Luxemburg, cu câte 1,3 kilotone.
Ne înecăm cu funingine
Între 1990 şi 2017, emisiile de carbon (Black Carbon - BC), cunoscute mai popular la noi sub denumirea de funingine, au scăzut cu 42% în UE. Între 2016 şi 2017, emisiile au scăzut cu doar 1,8%, în principal datorită reducerii emisiilor în Franţa, Germania, Grecia şi Belgia. La noi însă, acestea au crescut de la 13 kilotone la 14, după ce în anul 2000 erau de 11,4 kilotone. Într-un clasament al celor mai poluate ţări cu emisii de carbon, România se plasa după Regatului Unit al Marii Britanii, unde emisiile s-au ridicat în 2017 la 19 kilotone, Polonia, cu 24, şi Spania, cu 22. De exemplu, în Germania, care este cea mai mare economie a UE, emisiile de funingine au fost de numai 13 kilotone, după ce în 2000 ele s-au ridicat la 36 kilotone şi aceasta în condiţiile în care Germania este ţara care deţine o treime din producţia de energie pe bază de cărbune din UE. Pentru noi, un exemplu de bună practică ar putea fi şi Portugalia, ţară care în 2000 avea emisii aproape la acelaşi nivel cu noi - 10,6 kilotone, dar în 2017 ajunsese la 6,4.
Emisiile de PM2,5 în România (kilotone)
2000 2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 2017
103 84 87 114 122 114 115 110 110 112
Emisiile de PM10 în România (kilotone)
2000 2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 2017
135 116 119 154 158 149 150 145 144 143
Emisiile de funingine în România (kilotone)
2000 2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2015 2017
11,4 14 15 14 14 13 13 13 13 14