Boardul editorial al „Financial Times” a semnat o analiză în care vorbește despre demararea activității Parchetului European (EPPO), la conducerea căruia se află Laura Kovesi, și critică tensiunile din interiorul Uniunii Europene care pot bloca anchetele acestei structuri. Mai mult, în aceeași analiză se face referire și la bugetul „pricăjit” pe care EPPO îl are anual, dar și la cele 750 de miliarde de euro care vor fi distribuite statelor membre, prin fondul de relansare post-pandemie, și care se prezumă, de pe acum, că vor face obiectul anchetelor procurorilor lui Kovesi. Publicația cere, în acest sens, „sprijin și resurse” pentru EPPO.
Suma de 44,9 milioane de euro, buget anual, alocată EPPO este considerată de cei de la „Financial Times” drept una „pricăjtă”, în comparație cu cele 750 de miliarde de euro prevăzute în fondul de relansare post-pandemie. Mai mult, boardul publicației este îngrijorat de faptul că, în ceea ce privește securizarea propriilor fonduri, Uniunea Europeană „face o treabă destul de proastă”, având în vedere că „aproximativ o jumătate de miliard de euro se evaporă în fiecare an”.
În analiza citată se arată: „Un nou parchet la nivelul întregului bloc, dedicat luptei cu fraudele cu fonduri UE, este un început bine-venit pentru stăvilirea acestui puhoi. Corupția e o problemă importantă, și nu doar din perspectiva noului Birou al Procurorului Public European (EPPO), care va deveni operațional săptămâna viitoare. E importantă pentru cetățenii țărilor cu corupție sistemică, care sfârșesc prin a plăti cu vârf și îndesat pentru servicii elementare. E importantă pentru toți alegătorii din UE, care vor să știe că impozitele pe care le plătesc nu ajung să fie deturnate spre buzunarele unor politicieni și ale amicilor lor. E importantă, deci, pentru integritatea pieței unice și a întregului proiect european”.
Cer mai multe fonduri de la UE
Printr-o pledoarie evidentă pro fosta șefă a DNA din România, publicația scrie: „EPPO are cu certitudine șefa potrivită în persoana Laurei Codruța Kovesi; întrebarea care se pune mai degrabă este dacă Biroul dispune de atribuțiile și resursele potrivite. Marea diversitate de interese de sub cupola UE face ca tensiunile din jurul noii instituții să fie inevitabile. Din nefericire, unele dintre aceste tensiuni riscă să obstrucționeze EPPO chiar înainte de a-și fi început activitatea”.
„Financial Times” susține, în legătură cu fondul de redresare post-pandemie, că înseamnă sume mari de bani, eliberate rapid, care „constituie mediul ideal pentru instalarea corupției”. „Însă bugetul anual al EPPO de 44,9 milioane de euro pare pricăjit în comparație cu volumul de fonduri delapidate pe care trebuie să-l vâneze. UE ar putea să-i acorde mai mult, dat fiind că e rezonabil să presupui că fondul de redresare îi va fi mărit indirect cu volumul de muncă”, se mai subliniază în analiza citată.
Cinci state „rebele”
Analiza critică nu se oprește aici. Se mai arată că „în total, cinci din cele 27 de state UE au refuzat să participe la EPPO (și Regatul Unit refuzase, înainte de Brexit). Dincolo de obstrucții, mai există și câțiva codași în ce privește asigurarea unei asistențe serioase pentru EPPO, dintre care se evidențiază cel mai bine Slovenia, al cărei premier, Janez Jansa, nu prea are la inimă UE. Țara nu a propus până acum procurori pentru EPPO. Comportamentul Sloveniei e cu atât mai nefericit cu cât din iulie țara urmează a prelua președinția Consiliului UE. Kovesi are dreptate să arate cu degetul țara alpină. E prima dintre numeroasele decizii dificile pe care va fi nevoită să le ia pe parcursul mandatului ei”, mai scrie „Financial Times”.
Și șeful DNA reclamă probleme financiare și de personal. O cauză este chiar Parchetul European
Nu doar Laura Codruța Kovesi pare să fie nemulțumită de bugetul alocat. Dacă plângerile acesteia sunt aduse la cunoștința opiniei public europene indirect, actualul șef al DNA, Crin Bologa (FOTO), o face cât se poate de direct. Într-un interviu acordat, recent, unui post de radio, acesta a susținut că DNA nu mai are posibilitatea de a recruta noi procurori, ajungându-se în prezent la o schemă de personal de doar 60%. De asemenea, șeful DNA se plânge de faptul că noua instituție EPPO, condusă de Laura Codruța Kovesi, încurcă activitatea DNA. „Acum suntem în situația în care trebuie să restrângem activitatea procurorilor noștri pentru a face loc și celor de la EPPO”, a spus Bologa.
„Ni s-a luat posibilitatea de a ne recruta oameni, s-a ridicat vechimea în funcția de procuror pentru a putea accede la DNA. Aceste lucruri au dus ca acum să funcționăm cu procurori care ocupă schema într-un procent de 60% și nu mai putem aduce oameni. Din 42 de funcții de conducere, doar 18 sunt ocupate, 24 nu sunt ocupate, 39 de funcții de procuror sunt libere. Noi ne îndreptăm în scurt timp spre jumătatea schemei de personal”, a spus Crin Bologa.
„Acum suntem în situația în care trebuie să restrângem activitatea procurorilor noștri pentru a face loc și celor de la EPPO. Structura de suport este la DNA și, dacă vor începe activitatea de la 1 iunie, vor fi la noi până când obținem un sediu. Am cerut sume de bani de care am avea nevoie, dar ni s-a tăiat din buget. Sperăm ca la rectificările bugetare să mai primim sume de bani. Pentru serviciul tehnic cred că am primit cam 10% din ce am cerut, pentru dotare tehnică (…), care să ne permită interceptarea audio-video ambientală, dar și a comunicațiilor telefonice, ca să ne ridicăm la nivelul partenerilor europeni, americani. (…) Noi suntem și un contribuabil al statului, suntem profitabili, la un buget de 40 de milioane de euro, cât primim noi pe an, am stabilit prejudicii în jur de 170 de milioane de euro anul trecut”, a mai precizat actualul șef al DNA.