Peste trei milioane de români care au depozite la bănci vor fi nevoiţi, de anul viitor, să stea la cozi interminabile la Fisc, să completeze Declaraţia 200 şi în final să dea statului CASS-ul, un leu sau doi, aferent câştigului din dobânzile bacare. Nu sunt singuri, alte câteva milioane de oameni vor fi puşi pe drumuri pe la administraţiile fiscale pentru a-şi plăti contribuţiile la asigurările de sănătate, aşa numitele CASS-urile, care, de la 1 ianuarie 2017, vor fi achitate separat pentru fiecare venit în parte.
Ca şi cum nu era suficientă birocraţie deja existentă în România, aceste contribuţii la sănătate nu se opresc la sursă, cum se face cu impozitul pe venit, ci oamenii trebuie să mergă la administraţiile fiscale pentru a completa hârtii şi pentru a achita acolo aceşti bani. De anul viitor, când cineva îşi va încasa dobânda aferentă unui depozit, banca îi va opri impozitul pe venit de 16%, nu însă şi cota de CASS de 5,5%. Pentru a da aceşti bani omul trebuie să meargă la Fisc, să completeze Declaraţia 200 şi abia apoi va putea plăti cei 5,5% din câştig, cât este cota de CASS. La fel se pune problema şi pentru veniturile obţinute din investiţii, chirii, drepturi de autor sau din alte activităţi independente.
„ Este o aberaţie şi trebuie găsită o soluţie, una dintre ele ar fi stopajul la sursă. Orice act de administrare trebuie să fie unul eficient. Adică cheltuielile legate de un anumit impozit trebuie să fie suportate din mărimea impozitului respectiv, ori în cazul a milioane de oameni acest principi nu se va respecta” Teofil Teaha, consultant fiscal
Impozit aberant şi incorect
Nevoia statului de a face rost de bani cu orice preţ a dus la situaţii aberante cum este aceasta ca oamenii să plătească contribuţii la sănătate de mai multe ori. În plus, există şi un sistem de plafonare pe fiecare tip de venit în parte care introduce şi altă discriminare între oameni. De exemplu, dacă cineva câştigă din salarii mai puţin de 5 salarii medii pe economie atunci va plăti o singură dată această contribuţie, însă dacă altcineva câştigă aceiaşi bani, dar din cinci surse de venit, atunci acesta va achita de cinci ori această contribuţie şi va fi nevoit să meargă de mai multe ori la Fisc.
„ Nu se justifică toată această situaţie, va fi o nebunie. Lucrul ăsta s-ar putea face dacă am avea o reformă pe bune şi am avea o declaraţie anuală de venit care să adune toate câştigurile la un loc, să vedem baza comună. Nu ca acum să fie plafonat pe fiecare categorie, pe salarii, pe PFA, pe investiţii, iar la salarii pe fiecare sursă în parte, ceea ce înseamnă, de fapt, că plafonarea nu există în realitate. Plafonarea ar trebui să fie pe venitul global” Gabriel Biriş, consultant fiscal, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe
Românii au acum în bănci circa 155,8 miliarde de lei, conform datelor BNR. Calculele arată că la o dobândă medie de 1%, Ministerul de Finanţe ar strânge din CASS-urile aferente economiilor populaţiei maxim 856.800 de lei, adică cam 350 de salarii medii din administraţia publică
Ce nu spun Finanţele. Impozitul pe venit creşte de la 16% la 21,5%
Prin introducerea acestei măsuri, Ministerul de Finanţe majorează pe şest impozitul pe venit fără să o spună clar cu subiect şi predicat. “ De la anul impozitul pe venit creşte la 21,5% pentru orice venit, mai puţin pentru primul, singurul, venit. Este un impact pe care-l vom simţi cu toţii”, ne-a declarat Eduard Inizian, manager clienţi instituţionali Erste Asset Manangement.
Pe de altă parte, Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe, spune că măsura este bună pentru că este nevoie de bani la bugetul de sănătate, doar felul în care se adună aceşti bani este greşit. “ Dacă cei care câştigăm mai mult nu plătim atunci de unde să avem bani?”, spune Biriş.