Burnout-ul (epuizarea profesională) a devenit o afecțiune tot mai întâlnită în rândul românilor, dar numai o firmă mare din cinci derulează programe de combatere a fenomenului. Printre domeniile în care acest sindrom se manifestă cel mai acut se află industria bancară și producția, unde se pune o mare presiune pe atingerea unor cifre și pe evoluția continuă. Perioadele cele mai solicitante pentru o organizație sunt cele de creștere economică, iar cercetările la nivel european arată că fenomenul poate să se profileze şi în statele dezvoltate.
Din punctul de vedere al repartizării pe vârste, cele mai expuse sunt persoanele din generația Y (25 – 34 de ani), milenialii, care își autoimpun un ritm foarte alert, considerând că viața lor are sens doar dacă este ocupată, dar și generația X (35 – 49 de ani), unde survine supraresponsabilizarea, odată cu apariția copiilor, a ratelor și a diverselor probleme de sănătate etc. Poziţiile managerilor aflaţi în funcții executive, care raportează şefilor din multinaţionale, precum și cele din middle management sunt cele mai afectate de presiune și stres, rezultă dintr-un studiu efectuat de compania de trainig Human Performance Development International (HPDI).
Numai 22% dintre marile companii din România alocă bugete pentru finanțarea unor programe de gestionare a sindromului burnout, care a surclasat stresul în topul celor mai frecvente afecțiuni ale angajaților, potrivit specialiștilor în resurse umane.
Olandezii, liniştiţi. Francezii, surmenaţi
Românii acuză această problemă la un nivel apropiat de media continentală, după cum relevă un sondaj efectuat de Wilmar Schaufeli, profesor de psihologie la Universitatea din Utrecht, pe un eşantion de 43.675 de lucrători din 35 de ţări. Ţara noastră a primit un scor de 3,17, peste media UE, de 3,10, dar sub media Europei, 3,49. Cei mai afectaţi sunt angajaţii din Turcia (3,62), Macedonia (3,61), Serbia (3,47). În acelaşi timp, „linişte profesională” se constată în Olanda (2,68), Norvegia (2,83), Danemarca (2,89). Există şi economii puternice unde burnout-ul loveşte mai sever decât în România, precum Franţa (3,32), Spania (3,22) sau Elveţia (3,21).
"Productivitatea unui angajat aflat în sindrom burnout scade cu peste 80%, iar în prezent, chiar dacă preocuparea a crescut, companiile nu conștientizează exact cât de periculoasă este această afecțiune" (Petru Păcuraru, fondator al HPDI)