Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Firmele riscă falimentul, la stat e liniște și pace

Firmele riscă falimentul, la stat e liniște și pace

de Adrian Stoica    |    Dan Straut    |   

„Deși echipajul de la Palatul Victoria promite că va scoate România din furtuna economică, realitatea este că niciunul dintre piloți nu are experiența unei asemenea misiuni. Vor reuși la prima tentativă?” - este comentariul companiei Frames, care a prezentat ieri o amplă analiză privind situaţia economică a României. ,,Situația bugetară este extrem de gravă, cu un deficit care crește de la o oră la alta și care poate fi acoperit doar în parte din împrumuturile pe bandă rulantă lansate de Guvernul Orban, la cele mai ridicate costuri din UE. Să nu uităm faptul că România a reușit performanța, unică la nivelul UE, ca toți banii din taxe și impozite adunați într-o lună să-i folosească pentru plata salariilor și pensiilor”, arată autorii documentului.

 

Potrivit analiștilor de la Frames, de la 1 iunie - odată cu încetarea șomajului tehnic asigurat de stat și cu redeschiderea majorității sectoarelor economice - sunt cel puțin 130.000 de companii care își vor pune problema dacă vor relua activitatea și ce vor face cu angajații plătiți până acum de stat. ,,Vorbim de aproape o treime dintre companiile din România, care angajează peste 850.000 de oameni aflați încă dinainte de criza COVID în zona de risc. Înregistrau pierderi, iar șansele de redresare erau reduse pentru multe dintre ele. În aceste două luni de pandemie, multe dintre aceste firme au fost ținute în viață doar pentru a încasa șomajul tehnic de la stat”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

 

Pericole mari după 1 iunie

După 1 iunie, patronii vor trebui să decidă: reiau activitatea, asumându-și plata salariilor, sau opresc activitatea temporar, poate chiar definitiv, cu consecințe în cascadă pe lanțurile economice. Decizia va fi influențată, bineînțeles, și de măsurile de sprijin pe care Guvernul Orban le promite pentru firmele care angajează șomeri.

Vom supraviețui acestei crize doar dacă vom cumpăra produse românești, dacă vom stimula astfel producția din țară, dacă vom reuși să reducem importurile și să creștem exporturile, mai ales că o lume întreagă caută alternative la mărfurile ,,made in China”. În plus, „firmele și statul vor trebui să găsească soluții pentru a absorbi cei aproape două milioane de români rămași fără job în țară sau întorși din Occident”, mai arată analiza Frames.

 

 

Perspectivele arată că, dintre companiile aflate în zona de risc, multe vor intra cel mai probabil în insolvență sau vor apela la concordatul preventiv, neavând capacitatea economico-financiară și know-how-ul necesar pentru a face față provocărilor generate de scăderea consumului, principalul motor al economiei.

Adrian Negrescu, manager Frames

 

 

 

Vulnerabilităţile economiei

- lanțurile comerciale sunt mai fragile ca oricând;

- economia a devenit foarte dependentă de importuri;

- criza forței de muncă din ultimii ani;

- deficitul bugetar se află într-o zonă roșie, iar finanțarea sa se dovedește a fi o misiune scumpă și dificilă;

- o economie fragilă, în care peste 80% dintre firme sunt slab capitalizate.

 

 

 Șansele de redresare stau în principal în fondurile de salvare ce vor fi alocate de UE, estimate la două-trei miliarde de euro.

 

 

Finanțistul Cîțu nu-i poate struni pe experții bugetari

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, este cunoscut de mai mulți ani ca un redutabil expert financiar, după ce a fost economist în cadrul unor instituții ca Banca Centrală a Noii Zeelande și Banca Europeană de Investiții, dar și economist-șef al ING Bank România. Ei bine, acest expert s-a plâns, într-o emisiune televizată, că nu poate reforma sectorul public întrucât ceilalți „experți” - birocrații - ştiu foarte bine să folosească legislaţia pentru a evita restructurările.

„La Ministerul Finanţelor am început o reorganizare care înseamnă şi reduceri de posturi de conducere, dar este complicat în condiţiile în care - şi aici am o critică pentru sectorul bugetar - ei ştiu foarte bine să folosească legislaţia pentru a se acoperi. De fiecare dată când cineva nu îşi face treaba în sectorul bugetar şi încerci să-i dai o sancţiune, intră în concediu medical automat. Şi nu poţi să faci nimic. În sectorul privat nu se întâmplă aşa ceva”, a declarat Florin Cîţu. El este unul și același expert care, în trecutul apropiat, promova cu toată convingerea teoriile libertariene potrivit cărora statul ar trebui să aibă un rol cât mai redus în economie.

Subiecte în articol: firmel stat faliment
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri