După ce au căutat prin buzunarele chelnerilor după bacşiş şi au alergat pe scările blocurilor după cei care-şi închiriază locuinţele, inspectorii ANAF au constatat că punga bugetului a rămas tot goluţă. Aşa că, în pană de idei, acum au luat în colimator liber profesioniştii şi pe micii comercianţi din online în speranţa că din impozitele şi din amenzile pe care le vor lua de la aceştia se va îndestula bugetul. Ocupaţi şi stresaţi peste măsură de lupta cu micii evazionişti, oamenii Fiscului nu mai văd bârna numită marea evaziune, deşi ea se ridică la 3-4 miliarde de euro anual.
Tot mai mulţi români spun că li s-au pus propriri pe salarii pentru datorii neplătite la bugetul de stat. Oamenii sunt revoltaţi că termenele de plată sunt foarte strânse şi că sumele acumulate sunt foarte mari ca urmare a dobânzilor şi a penalizărilor de întârziere. Fiscul nu i-a somat pe oameni ani buni şi acum s-a trezit că vrea să strângă într-o lună, două, banii pe care nu i-a adunat de trei-patru ani. Problema este că s-au strâns penalităţi şi dobânzi care depăşesc de două-trei ori valoarea impozitelor şi multe dintre penalităţi sunt contestate în instanţă, iar până la o decizie definitivă sumele nu pot fi încasate de către ANAF. Din acest motiv, şefii instituţiei au decis să anuleze aceste penalităţi pentru cei care-şi finalizează eşalonarea plăţilor şi să blocheze cardurile de salarii ale datornicilor numai pentru sumele datorate Fiscului nu şi pentru penalităţi. Măsura care se va aplica din 15 aprilie a mai fost încercată de Fisc şi în alţi ani fără rezultate semnificative.
Valoarea dobânzii penalizatoare este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, dar până în anul 2015 ea a fost de 0,03% pe zi. Şi penalitatea de întârziere a fost micșorată, de la valoarea de 0,02% până la 0,01% pe fiecare zi de întârziere, din 2016.
Informatizarea ANAF e praf
Uniunea Europeană şi FMI ne atrag atenţia că suntem ultimii în Europa la colectarea TVA. Diferența dintre veniturile din TVA prognozate și cele colectate efectiv, este de 37,9%, adică colectarea este de numai 60%. Acest procent nu este întâmplător, ANAF a rămas tot la nivelul creionului şi hârtiei şi la câteva computere din generaţia dischetelor ca să nu mai vorbim de sistemele informatice, şi ele primitive. Experţii de la UE spun că statul ar putea strânge mai uşor banii dacă s-ar introduce aparatele de marcat electronice fiscale (AMEF) cu jurnal electronic, conectate direct la server-ul Fiscului. Măsura trebuia aplicată, etapizat, din noiembrie 2016, însă a fost amânată cu nouă luni, din motive tehnice. Pe de altă parte, surse din Ministerul de Finanţe au spus că şefii de la Fisc au făcut tot posibilul ca această măsură să nu fie aplicată. Casele de marcat fiscale ar urma să trimită date către ANAF în timp real şi să contribuie semnificativ la reducera evaziunii.
“ Taxarea inversă între firme şi introducerea aparatele de marcat electronice fiscale ar fi scos din buzunarele hoţilor 3-4 miliarde de euro pe an în România” Avoca Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe
Taxarea inversă este o altă măsură care dacă s-ar aplica ar reduce semnificativ evaziunea fiscală. “Dacă s-ar aplica taxarea inversă, aceasta ar scoate TVA din tranzacţiile business to business, adică banii din TVA nu ar mai mai circulă de la o firmă la alte şi dacă nu mai circulă nu mai pot fi furaţi”, a declarat avocatul de business Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe. Acesta mai spune că pentru a putea implementa această măsură fără să explodeze frauda pe retail trebuie să ai AMEF-urile legate la sistemul informatic al Fiscului.
Termene foarte stânse, neexplicate. Dobânzi şi penalităţi neclare
ANAF a trimis Decizia de impunere anuală pentru 2015 pe data de 19 noiembrie 2016 şi a ajuns la destinatar abia la sfârşitul lunii noiembrie.
Contribuabilul a aflat că are 60 de zile la dispoziţie pentru a plăti impozitul şi că după această dată se vor calcula dobânzi şi penalităţi de întârziere. Nu se precizează dacă zilele sunt lucrătoare sau nu ori dacă termenul începe să curgă de la momentul emiterii, respectiv 19 noiembrie, sau de la momentul ridicării de la Oficiul Poştal, respectiv 30 noiembrie.
Pe 8 martie 2017, Fiscul emite o somaţie şi un titlu executoriu, în acelaşi timp. Contribuabilul află că termenul a expirat pe 22 februarie 2017 şi că din această dată i se vor calcula dobânzi şi penalităţi de întîrziere fără să i se spună care este valoarea acestora.
Din somaţie, contribualilul află că mai are la dispoziţie încă 15 zile ca să plătească şi alte 30 de zile până la care i se va pune proprire pe salariu sau pe conturile bancare pe care le deţine
Ce măsura va lua Fiscul din 15 aprilie
- Consilierea contribuabililor pentru plata la timp a taxelor şi completarea corectă a declaraţiilor fiscale;
- Îmbunătățirea dialogului cu contribuabilii și îndrumarea acestora în vederea accesării unei eșalonări la plată;
- Poprirea pe conturi doar pentru suma datorată ANAF în cazul contribuabililor care sunt executaţi silit;
- Identificarea contribuabililor care înregistrează în evidențele contabile facturi aferente unor operațiuni fictive;
- Iniţierea de acţiuni de control în domeniul comerţului on-line;
- Intensificarea controalelor operative în acele zone și domenii de activitate care prezintă risc fiscal;
- Urgentarea implementării Serviciului Spațiul Privat Virtual și pentru persoanele juridice;
Aceste soluţii au mai fost încercate în ultimii ani, fără rezultate notabile.