Ţările cu economii în curs de dezvoltare din estul Europei trebuie să-şi protejeze consumatorii vulnerabili şi populaţia cu venituri mici pentru a evita efectele unei eventuale recesiuni, arată noua prognoză pe termen scurt (2020-2021) prezentată ieri, la Davos, de conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI). Documentul prevede o uşoară frânare a creşterii economice globale (la 3,3%) în 2020, pe fondul tensiunilor geopolitice şi al scăderii apetitului investitorilor de a aloca resurse în regiunile vulnerabile. Pentru România, prognoza de 3,5% se menţine şi acum.
„Asigurarea plaselor de siguranță adecvate pentru protejarea celor vulnerabili rămâne critică. Economiile cu datorii mari ar trebui să vizeze în general consolidarea - calibrarea ritmului de activitate, pentru a evita o încetinire accentuată a activității - prin îmbunătățirea direcționării subvențiilor, lărgirea bazei de venituri și asigurarea unei conformități mai puternice. Această consolidare ar crea spațiu pentru combaterea recesiunii și stimularea investițiilor în necesarul de dezvoltare, relevante în special în țările în curs de dezvoltare cu venituri mici”, notează experţii FMI.
De asemenea, un obiectiv comun al ţărilor din estul Europei „ar trebui să fie acela de a face creșterea economică mai incluzivă prin cheltuielile cu sănătatea și educația, pentru creșterea capitalului uman, stimulând, în același timp, dezvoltarea firmelor care creează locuri de muncă cu valoare adăugată ridicată și angajează cu succes segmente mai largi ale populației”.
Consumul scade, riscurile cresc
Experţii FMI anticipează frânarea creșterii economice în aproape toate regiunile lumii, luând în calcul scăderea consumului. „Incertitudinea politicii comerciale, tensiunile geopolitice și stresul din economiile de piață emergente au continuat să depășească activitatea economică globală - în special producția și comerțul - în a doua jumătate a anului 2019. Recuperarea globală este prevăzută să fie însoțită de o accelerare a creșterii comerțului (deși mai modestă decât cea prognozată în octombrie), care reflectă o recuperare a cererii interne și a investițiilor în special, precum și de estomparea unor atrageri temporare în sectoarele auto și tehnologie”, arată autorii prognozei.
Materializarea oricăruia dintre riscurile globale „ar putea declanșa schimbări rapide în sentimentul investitorilor, realocări de portofolii către active sigure și creșterea riscurilor pentru debitorii corporativi
și suverani vulnerabili. O restrângere a condițiilor financiare ar expune vulnerabilitățile acumulate de-a lungul anilor cu rate scăzute ale dobânzii și ar reduce în continuare cheltuielile pentru mașini, echipamente și produse electrocasnice de folosinţă îndelungată”. Iar „slăbirea de la nivelul producţiei industriale ar putea să se extindă în cele din urmă la servicii și să conducă la o încetinire mai amplă”, atenţionează reprezentanţii FMI.
Reamintim că șefa FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat vineri că economia globală se află pe o tendință similară cu cea din anii ’20, tendință ce a culminat în Marea criză economică din 1929, din cauza inegalităților și instabilității piețelor financiare.
Economiile de piață emergente, marcate de dezechilibre interne, vor trebui să continue ajustările necesare pentru a câştiga încrederea investitorilor.