Încă un bebeluș dintre cei infectați cu o bacterie periculoasă la Spitalul „Sf. Maria” din Iași a murit, ridicând, astfel, numărul deceselor la șapte. Este vorba despre o fetiță de 3 luni care fusese transferată la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București, la cererea părinților. Medicul pneumolog Beatrice Mahler explică de ce cadrele medicale trebuie să nu poarte bijuterii, accesorii sau unghii false, regulă pe care asistentele și infirmierele de pe secția ATI a Spitalului „Sf. Maria” au continuat să o ignore chiar și după tragedie, în plin control de la Ministerul Sănătății.
Reprezentanții Spitalului „Grigore Alexandrescu” din Capitală au transmis că, pe lângă bacteria Serratia Marcescens care a provocat focarul de nosocomiale de la unitatea medicală ieșeană, fetița de 3 luni mai era infectată și cu o ciupercă (Candida guilliermondii), luată tot din spital, având în vedere că se născuse cu o malformație de esofag și a stat internată încă de la naștere.
„Sugar de sex feminin, în vârstă de 3 luni, cunoscut cu malformație de esofag: Atrezie de esofag tip III – multiplu operată – a fost internată în spitalul nostru pe data de 13.09.2025, în secția ATI. Încă de la internare, copilul prezenta stare generală extrem de gravă, cu tablou clinic și paraclinic de disfuncție multiplă de organe.
Rezultatele screening-ului microbian la admisie au evidențiat:
- hemocultură (sânge): Serratia Marcescens multisensibilă;
- plagă și urocultură: Candida guilliermondii.
Copilul a beneficiat de investigații complexe, imagistice și biologice, și tratament ce a inclus: terapie antiinfecțioasă țintită, conform antibiogramei, transfuzii, măsuri de izolare epidemiologică și precauții universale, la îngrijirea acestuia participând echipa multidisciplinară formată din specialiștii noștri: medici ATI, infecționist, chirurg, cardiolog, radiolog, chirurg cardiovascular, neurolog, oftalmolog. În ciuda eforturilor depuse, din nefericire, în data de 27.09.2025, ora 16:55, a fost înregistrat decesul”, a comunicat, ieri, Spitalul „Grigore Alexandrescu”.
Diagnosticele de deces ale bebelușului au fost următoarele: stop cardiac prin asistolă sub suport ventilator; disfuncție multiplă de organe (cardiocirculatorie, respiratorie, hepatică, renală, hematologică și metabolică); atrezie esofagiană tip III multiplu operată; infecție asociată asistenței medicale în altă unitate spitalicească.
Ieri, dr. Cătălina Ionescu, care ocupa funcția de manager al Spitalului pentru copii „Sf. Maria” din Iași de circa trei luni, a fost demisă de președintele CJ Iași, Costel Alexe, aceasta urmând să se întoarcă în funcția de manager medical în cadrul aceluiași spital. Decizia a fost luată după ce, la unitatea medicală respectivă, șapte dintre cei nouă copii internați în corpul A al ATI au murit, fiind infectați cu bacteria Serratia Marcescens.
Rogobete: „Am văzut unghii false la asistente și infirmiere la ATI. E interzis”
„Un haos mai mare, administrativ și procedural, eu nu am văzut de mult într-un spital”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, duminică, după ce a vizitat la Spitalul „Sf. Maria” din Iași, precizând că unitatea medicală nu poate face dovada că a respectat sau că a implementat protocoalele specifice care există pentru limitarea infecțiilor intraspitalicești după ce a fost depistat focarul de Serratia.
Mai mult, chiar și în plin scandal, personalul de la Terapie Intensivă purta bijuterii și alte accesorii, deși acestea sunt interzise în spital.
„În ATI nu are voie personalul să poarte bijuterii, brățări, inele sau alte accesorii, ele trebuie lăsate în afara secției. Unghii false pentru asistente și infirmiere - le-am văzut la Iași în secția de ATI. La ATI nu ai voie să intri cu unghii false, lungi sau accesorii. Asistenta șefă are sarcina să facă controlul”, a spus Rogobete, duminică, la Antena 3 CNN.
Dr. Mahler: Până la 70% dintre infecțiile nosocomiale pot fi prevenite
Medicul Beatrice Mahler, fost manager al Institutului Marius Nasta din București, atrage atenția că prevenirea infecțiilor intraspitalicești nu ține doar de infrastructura, circuitele sau dotările spitalului, ci, în mare măsură, de respectarea unor reguli simple, de fiecare dintre angajații din sistemul medical, de la medici și asistente la personalul auxiliar.
Potrivit medicului, 50-70% dintre aceste infecții nosocomiale pot fi prevenite prin igiena corectă a mâinilor, iar bijuteriile, unghii date cu ojă sau accesoriile nu fac decât să favorizeze contaminarea.
„Toți trebuie să acționăm activ și atent pentru a preveni transmiterea infecțiilor asociate asistenței medicale. Personalul medical are cele mai multe reguli de respectat:
Mâini curate, altfel spus:
-
fără inele, nici măcar verighetă, fără ceas sau brățări, unghia curată, fără ojă, gel sau lac; aici am găsit și înțelegere și aplicare imediată, dar trebuie să recunosc că am găsit și reticență și reacții negative la adresa mea, fiind catalogată ca intransigentă, pentru că am cerut respectarea acestor reguli simple. Consecințe personale multiple, nu întotdeauna plăcute, de la colegi care au contestat cerința la comparații cu colegii a căror «indulgență» a fost apreciată. Cert este că până când regulile/legile nu devin normalitate, consecințele le suportăm toți!
-
mâinile se spală de câte ori personalul medical ajunge în sala de tratament unde există chiuvetă;
-
în salon mâinile se dezinfectează ÎNAINTE și DUPĂ ce s-a atins pacientul sau obiectele pe care acesta le folosește (pat, noptieră etc);
-
în salon mâinile se dezinfectează ÎNAINTE și DUPĂ ce utilizăm mănuși, care se folosesc exclusiv la manevre care presupun contact cu secreții, sânge, pansamente, sonde etc;
-
NU se folosesc mănuși când atingem pacientul ca să măsurăm tensiunea, să-i măsurăm pulsul, când alimentăm pacientul, când examinăm pacientul”, a detaliat medicul pe pagina sa de Facebook, în contextul tragediei de la Iași.
În cazul aparținătorilor, aceștia trebuie să își dezinfecteze pe mâini atât înainte de a vizita un pacient internat, cât și după ce a intrat pe secția spitalului.
De asemenea, în salon ar trebui să existe dozatoare cu alcool pentru dezinfecție, în apropierea patului, precum și șervețele și săpun lichid.
„Cele menționate mai sus fac parte din acte normative pe care le avem, dar care se pare că se respectă parțial”, a subliniat medicul.