Lupta băncilor comerciale împotriva proaspetei legi referitoare la darea în plată angrenează şi nume din anturajul Elenei Udrea. Fosta prietenă a acesteia şi fostul consilier sunt implicaţi într-un proces civil al OTP Bank România, îndreptat împotriva Legii nr. 77/2016, ce urmează să fie soluţionat, la începutul lunii viitoare, la Judecătoria Sectorului 1.
Avocaţii băncii, care sunt nimeni alţii decât casa de avocatură a soţului liberalei Cristina Trăilă, fost preşedinte al ANRMAP, au invocat, pe de altă parte, la Curtea Constituţională mai multe excepţii de necostituţionalitate în legătură cu cinci articole ale Legii dării în plată, excepţii care, până în prezent, nu au fost soluţionate.
Ana-Maria Topoliceanu şi Tudor Liberiu Breazu, fostele “cozi de topor” ale Elenei Udrea, au calitate de intimaţi în acest dosar, deoarece, în 2007, ei au contractat un credit la OTP Bank, pentru achiziţionarea, în comun, a unui apartament din centrul Bucureştiului.
Este vorba despre suma de 60.000 de franci elveţieni pentru care, acum, Ana-Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii (CNI) din perioada în care Elena Udrea conducea Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, dar şi Tudor Liberiu Breazu, fost partener al lui Topoliceanu şi fost angajat al Elenei Udrea, vor să beneficieze de prevederile Legii 77/2016, privind darea în plată, cu toate că această datorie a făcut, deja, obiectul unui alt proces de executare silită, finalizat cu trei ani în urmă.
Miza - 60.000 de franci elveţieni
Astfel, în data de 27 iunie, OTP Bank România SA a depus, la Judecătoria Sectorului 1, prin intermediul SCP Doru Trăilă şi Asociaţii, o contestaţie, în calitate de creditor, împotriva Legii nr. 77/2016. Intimaţi în dosar sunt Ana-Maria Topoliceanu şi Tudor Liberiu Breazu. Cei doi foşti apropiaţi ai Elenei Udrea au contractat, în anul 2007, de la OTP Bank, un credit ipotecar în valoare de 60.000 de franci elveţieni, cu care au achiziţionat un apartament în strada Dionisie Lupu, din centrul Capitalei. Aşa cum rezultă din declaraţiile de avere pe care Ana-Maria Topoliceanu le-a completat, în calitate de preşedinte al Companiei Naţionale de Investitţii, fosta prietenă a Elenei Udrea deţine 90% din această proprietate, în timp ce Breazu este proprietar doar pe 10% din apartamentul în cauză.
Dosarul a fost luat în discuţie de Judecătoria Sectorului 1 în data de 10 august, când s-a amânat pronunţarea, fapt care s-a repetat şi în 24 august. La termenul din 26 august, instanţa a admis cererea băncii de sesizare a Curţii Constituţionale, dând un nou termen pentru 5 octombrie.
La începutul aceste luni, însă, judecătorul a mai amânat încă o dată pronunţarea, având în vedere greva magistraţilor şi procesul verbal din 20 septembrie 2016 al Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Sectorului 1. Dosarul a primit un nou termen de judecată, pentru data de 2 noiembrie, când se preconizează o nouă amânare, având în vedere faptul că instanţa Curţii Constituţionale nu s-a pronunţat în legătură cu excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de avocaţii OTP România Bank SA.
Cinci articole atacate la Curtea Constotuţională
Lista excepţiilor de neconstituţionalitate invocate de apărătorii OTP România Bank, SCP Doru Trăilă şi Asociaţii, face obiectul dosarului nr. 2121D/2016, înregistrat pe rolul Curţii Constituţionale a României în data de 14 octombrie 2016. Aceştia au atacat, numai în legătură cu acest dosar, cinci articole ale Legii dării în plată, din textul acestor articole reieşind, practic, esenţa litigiului pe care banca îl are cu foştii apropiaţi ai Elenei Udrea.
Astfel, OTP România Bank SA a atacat, ca fiind neconstituţional, articolul 1, alineat 3, din Legea nr. 77/2016, care prevede că “dispoziţiile acestei legi se aplică şi în cazul în care creanţa creditului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unora sau a mai multor codebitori sau coplătitori”. Un alt articol atacat este art. 5, alineat 2, din aceeaşi lege. Textul intrat în vigoare arată că, în vederea aplicării prezentei legi, consumatorul de credit transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care s-a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului, în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de administrare a cererii. Banca a atacat al doilea alineat, acela care prevede că “această notificare trebuie să cuprindă şi stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convenţional al instituţiei de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor, în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principală, penalităţi, dobânzi izvorând din contractul de credit ipotecar”.
Executaţi silit de bancă încă din 2013
Însă acestea nu sunt singurele excepţii de neconstituţionalitate invocate în acest dosar. Articolul 5, alineatul 8, atacat la Curtea Constituţională, demonstrează cel puţin un neadevăr înscris în documente oficiale de către Ana Maria Topoliceanu. Mai exact, în declaraţia de avere pe care Ana Maria Topoliceanu a completat-o în data de 10 aprilie 2008, în calitate de avocat în Baroul Bucureşti, apare creditul ipotecar contractat de la OTP România Bank, în valoare de 60.000 de franci elveţieni, dar şi faptul că aceasta deţinea, deja, în coproprietate cu Tudor Liberiu Breazu, apartamentul din centrul Capitalei, în suprafaţă de 80 metri pătraţi, pe care l-au cumpărat în anul 2007.
Ei, bine, în declaraţiile depuse în anul 2010, în calitate de consilier al Elenei Udrea şi, ulterior, de preşedinte al Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu nu a mai menţionat această datorie, ceea ce lasă să se înţeleagă că acest credit în franci elveţieni a fost achitat. Fals, deoarece în litigiul pe care OTP România Bank SA îl are împotriva Legii dării în plată, proces în care Ana-Maria Topoliceanu şi Tudor Breazu au calitatea de intimaţi, a invocat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 8, alineat 5 din lege, care prevede că “dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului de credit care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului”.
Ana-Maria Topoliceanu a fost, într-adevăr, executată silit de SC OTP Faktoring Z.R.T., dar asta se întâmpla în anul 2013, la trei ani după ce creditul a dispărut din consemnările existente în declaraţiile de avere. Această executare silită a fost admisă de Judecătoria Sectorului 1, la data de 27 septembrie 2013, fiind executorie şi fără cale de atac.
Avocata Topoliceanu i-a dat bani cu împrumut lui Gheorghe Stelian
“Minunile” din declaraţia de avere
Povestea creditului de la OTP Bank, care face obiectul acestui litigiu ce se derulează la Judecătoria Sectorului 1 şi la Curtea Constituţională, nu este singura ambiguitate în legătură cu averea Anei-Maria Topoliceanu. Aşa cum arătam mai sus, în 2008, pe vremea când activa ca avocat, Topoliceanu menţiona că deţine un teren intravilan, în Ilfov, achiziţionat în anul 2008, în suprafaţă de 3.000 metri păraţi. Aici apar însă două apartamente, unul de 80 metri pătraţi, achiziţionat în anul 2007, şi altul, în suprafaţă de 100 metri pătraţi, achiziţionat în anul 2008. Ana-Maria Topoliceanu menţiona că deţine un autoturism VW, din 207, şi bijuterii de 10.000 de euro. Mai arăta că a înstrăinat un alt autoturism, pentru care a primit 45.000 de euro, dar şi că l-a împrumutat pe Gheorghe Stelian, zis “Stelu”, săgeata lui Cocoş, căruia Topoliceanu i-a fost avocat, suma de 200.000 de euro! La capitolul câştiguri, Topoliceanu susţinea, în 2008, că, în 2007, a realizat venituri de 100.000 de euro ca avocat.
În 2 noiembrie 2010, când Topoliceanu devenise consiliera Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării, în declaraţia de avere apare, în locul terenului intravilan din Ilfov, unul arabil, cumpărat în 2008, în suprafaţă de 31.400 mp, în Dâmboviţa. Apartamentul de 100 metri pătraţi a dispărut, iar cel de 80 mp a devenit de 53,07 mp. Maşina pe care o deţinea atunci era un BMW X6, model 2009, iar valoarea bujuteriilor s-a dublat, adăugându-li-se şi o colecţie de ceasuri de 20.000 de euro. Stelu şi-a achitat datoria. Tot aici, dispare şi datoria la OTP Bank.
Breazu şi Topoliceanu, inculpaţi şi denunţători în Dosarul “Gala Bute”
Ana-Maria Topoliceanu şi Tudor Breazu sunt trimişi în judecată, alături de Elena Udrea, în dosarul “Gala Bute”. Cei doi sunt acuzaţi de DNA pentru luare de mită, respectiv complicitate la luare de mită. Topoliceanu a fost colegă de facultate cu Elena Udrea, bună prietenă cu aceasta, cele două având împreună, în trecut, mai multe afaceri. După ce Udrea a devenit ministru, Ana-Maria Topoliceanu a devenit, practic, mâna dreaptă a acesteia. Cele două apar, alături de Alina Bica, în celebrele imagini de la Paris, apărute în campania electorală din anul 2014.
Tudor Breazu este, de asemenea, un apropiat al celor două, a fost consilier al Elenei Udrea şi a deţinut funcţia de administrator al societăţii Agro Green Nana SRL, cea care a lucrat, în arendă, moşia lui Traian Băsescu din localitatea Nana. Acelaşi Breazu este cel care se ocupa de transmiterea, către mai mute organe de presă de propagandă ale regimului Băsescu-Udrea, a interviurilor şefei sale, menţinând o relaţie strânsă cu conducerile editoriale ale acestor instituţii de presă.
Ana-Maria Topoliceanu este unul dintre denunţătorii Elenei Udrea în dosarul “Gala Bute”.
Casa de avocatură care reprezintă OTP Bank în litigiul împotriva Legii dării în plată aparţine soţului fostei democrat-liberale Cristina Trăilă, ex-şefă a ANRMAP, actual membru al Partidului Naţional Liberal.
Ana-Maria Topoliceanu şi Tudor Breazu vor să dea în plată un apartament achiziţionat prin credit ipotecar în anul 2007, cu toate că datoria apare ca fiind plătită încă din 2010, potrivit declaraţiilor de avere ale apropiatei Elenei Udrea.