Cifra avansată vineri de Ministerul Agriculturii de la Paris este una sub estimările iniţiale publicate luna trecută, conform cărora producţia din acest an urma să se situeze undeva între 40 şi 43 milioane de hectolitri. Noua estimare revizuită este cu 11% sub media din ultimii cinci ani, care este de 44,2 milioane hectolitri. Un hectolitru este echivalent cu 100 de litri sau aproximativ 133 de sticle standard de vin.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului francez al Agriculturii, producţia de vin a scăzut în special în regiunile Jura, Charentes, Val de Loire şi Beaujolais-Bourgogne.
"Acest declin se datorează unor condiţii climatice deosebit de nefavorabile, care au redus producţia potenţială în aproape toate regiunile viticole", a precizat Ministerului francez al Agriculturii.
La fel ca şi alte culturi, precum cerealele, strugurii au avut şi ei de suferit de pe urma ploilor abundente care au căzut în Franţa în ultimele 12 luni. Excesul de umezeală a ajutat la răspândirea bolilor în vii, a subliniat Ministerul francez al Agriculturii. În plus, multe culturi de viţă de vie au avut de suferit de pe urma unui fenomen de polenizare deficitară, tot din cauza ploilor în perioada de înflorire.
Vinul este cel mai important produs agricol al Franţei şi în mod normal Franţa, Spania şi Italia concurează pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vin. Însă sectorul se confruntă cu scăderea consumului intern, fenomen care a lovit unele importante pentru producţia de vin, cum este Bordeaux, contribuind la protestele recente ale fermierilor.
Viticultorii din regiunea Bordeaux au acceptat, anul trecut, să defrişeze o suprafaţă de 8.000 de hectare de viţă de vie în 2024, pentru a răspunde la diminuarea consumului. Aceste defrişări, combinate cu pierderile din cauza fenomenului de polenizare deficitară, mucegai şi grindină, ar urma să conducă în acest an la o diminuare a producţiei de vin cu aproape 10%, comparativ cu situaţia din 2023.
În ceea ce priveşte regiunea Champagne, Ministerul francez al Agriculturii se aşteaptă ca producţia de vin să fie cu 16% mai mică decât în 2023, afectată de asemenea de boli, îngheţ şi secetă.
Producătorii de şampanie au anunţat încă din luna iulie că vor reduce numărul de struguri recoltaţi în acest an, după ce vânzările de acest tip de vin au scăzut cu peste 15% în primul semestru al acestui an.
În regiune Charentes, a doua cea mai mare regiune viticolă din Franţa, după Languedoc-Roussillon, producţia de vin ar urma să înregistreze în acest an o contracţie record de 35%, comparativ cu producţia record din 2023, motivul fiind polenizarea deficitară din cauza umezelii, a subliniat Ministerului francez al Agriculturii.
Scăderea producţiei de vin intervine pe fondul diminuării consumului în Franţa. În perioada 1 ianuarie -11 august anul curent, vânzările de vin în supermarketuri au scăzut cu peste 5%, cu o diminuare de 8,5% a volumelor la vinurile roşii şi una de aproape 6% la vinurile rose, în timp ce vânzările de vinuri albe sunt aproape la fel, a anunţat anterior organismul public FranceAgriMer.
AGERPRES
Cifra avansată vineri de Ministerul Agriculturii de la Paris este una sub estimările iniţiale publicate luna trecută, conform cărora producţia din acest an urma să se situeze undeva între 40 şi 43 milioane de hectolitri. Noua estimare revizuită este cu 11% sub media din ultimii cinci ani, care este de 44,2 milioane hectolitri. Un hectolitru este echivalent cu 100 de litri sau aproximativ 133 de sticle standard de vin.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului francez al Agriculturii, producţia de vin a scăzut în special în regiunile Jura, Charentes, Val de Loire şi Beaujolais-Bourgogne.
"Acest declin se datorează unor condiţii climatice deosebit de nefavorabile, care au redus producţia potenţială în aproape toate regiunile viticole", a precizat Ministerului francez al Agriculturii.
La fel ca şi alte culturi, precum cerealele, strugurii au avut şi ei de suferit de pe urma ploilor abundente care au căzut în Franţa în ultimele 12 luni. Excesul de umezeală a ajutat la răspândirea bolilor în vii, a subliniat Ministerul francez al Agriculturii. În plus, multe culturi de viţă de vie au avut de suferit de pe urma unui fenomen de polenizare deficitară, tot din cauza ploilor în perioada de înflorire.
Vinul este cel mai important produs agricol al Franţei şi în mod normal Franţa, Spania şi Italia concurează pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vin. Însă sectorul se confruntă cu scăderea consumului intern, fenomen care a lovit unele importante pentru producţia de vin, cum este Bordeaux, contribuind la protestele recente ale fermierilor.
Viticultorii din regiunea Bordeaux au acceptat, anul trecut, să defrişeze o suprafaţă de 8.000 de hectare de viţă de vie în 2024, pentru a răspunde la diminuarea consumului. Aceste defrişări, combinate cu pierderile din cauza fenomenului de polenizare deficitară, mucegai şi grindină, ar urma să conducă în acest an la o diminuare a producţiei de vin cu aproape 10%, comparativ cu situaţia din 2023.
În ceea ce priveşte regiunea Champagne, Ministerul francez al Agriculturii se aşteaptă ca producţia de vin să fie cu 16% mai mică decât în 2023, afectată de asemenea de boli, îngheţ şi secetă.
Producătorii de şampanie au anunţat încă din luna iulie că vor reduce numărul de struguri recoltaţi în acest an, după ce vânzările de acest tip de vin au scăzut cu peste 15% în primul semestru al acestui an.
În regiune Charentes, a doua cea mai mare regiune viticolă din Franţa, după Languedoc-Roussillon, producţia de vin ar urma să înregistreze în acest an o contracţie record de 35%, comparativ cu producţia record din 2023, motivul fiind polenizarea deficitară din cauza umezelii, a subliniat Ministerului francez al Agriculturii.
Scăderea producţiei de vin intervine pe fondul diminuării consumului în Franţa. În perioada 1 ianuarie -11 august anul curent, vânzările de vin în supermarketuri au scăzut cu peste 5%, cu o diminuare de 8,5% a volumelor la vinurile roşii şi una de aproape 6% la vinurile rose, în timp ce vânzările de vinuri albe sunt aproape la fel, a anunţat anterior organismul public FranceAgriMer.
AGERPRES