Dacă se păstrează actualul nivel de finanţare, autorităţile au nevoie de 350 de ani doar pentru consolidarea clădirilor rezidenţiale din clasa I de risc seismic, identificate în urma expertizelor realizate la începutul anilor 1990. În prezent, nimeni nu mai ştie câte clădiri ar fi susceptibile să se încadreze în această clasă, pentru că unele clădiri considerate cu risc seismic scăzut la data expertizării au putut dezvolta în anii următori o creștere a riscului seismic, spun specialiştii. Deşi nu ştiu cum vor rezolva această problemă, în schimb autorităţile au o estimare a pagubelor pe care le va înregistra ţara noastră în cazul în care va fi lovită de un cutremur mare peste 1000 de ani.
Şocant este că rata de utilizare a fondurilor publice alocate și eficiența investițiilor realizate pentru reducerea riscului seismic nu pot fi evaluate. O spune chiar Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației într-o analiză privind legislația și reglementările relevante pentru reducerea riscului seismic.
Bani puţini, dar şi ei necheltuiţi
Programele pentru reducerea riscului seismic din România se rezumă, în mare parte, la un singur program reglementat de OG 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente. Acesta vizează exclusiv clădirile rezidențiale multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic. Din păcate, încă de la inițiere, el a avut performanțe relativ slabe, din cauza fondurilor reduse alocate comparativ cu necesitățile reale. Pe de altă parte, în ultimii 3 ani, mai puțin de 2% din bugetul alocat a fost efectiv cheltuit.
Doar 11 clădiri consolidate în 5 ani
Numărul clădirilor de locuit expertizate tehnic în baza prevederilor OG/ 20 a scăzut semnificativ, începând cu anul 2000, fiind evaluate doar câteva zeci de clădiri de locuit. În perioada 2014-2018 valoarea medie anuală decontată pentru expertize a fost de 153.324 euro, reprezentând aproximativ 9% din fondurile alocate. De asemenea, în același interval au fost finalizate lucrările de consolidare cu fonduri de la bugetul de stat doar pentru 11 clădiri de locuit la nivel național.
Pagube de 7 mld. euro
Analizele efectuate indică faptul că riscul seismic, în sectorul locuințelor, este cel mai concentrat în partea de sud-est a României, afectând inclusiv municipiul București, care este cel mai populat oraș. Evaluările au evidențiat că pierderile economice probabile în sectorul locuințelor pot depăși 7 miliarde de euro pentru un scenariu în care cutremurul ar avea un interval mediu de recurență (IMR) de 100 de ani și 25 de miliarde de euro pentru un cutremur cu IMR=1.000 de ani. De asemenea, peste 100.000 de persoane ar putea fi afectate de scenariul de cutremur cu IMR=100 de ani, şi de trei ori mai multe pot fi afectate de un scenariu de cutremur cu IMR=1.000 de ani.
Clădirile de patrimoniu, greu de consolidat
Clădirile de patrimoniu cultural sunt printre cele mai vulnerabile la cutremur din cauza vârstei lor, a tehnologiilor de construcție și a nivelului de degradare, arată analiza Ministerului Dezvoltării. Din cele 354 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic din București, 90% sunt situate în zone construite protejate, iar multe sunt, de asemenea, încadrate individual în categoria monumentelor istorice. Patrimoniul nu este prioritizat pentru lucrări de consolidare, după cum au relevat consultările efectuate pentru elaborarea acestui studiu. Deoarece consolidarea presupune un efort mare și există multe clădiri de consolidat, autoritățile tind să înceapă cu clădiri percepute ca fiind cel mai puțin complicate, lăsând clădirile de patrimoniu de-o parte, deoarece acestea necesită o proiectare complexă și o procedură de autorizare îndelungată. Pe de altă parte, consultările au indicat că Ministerul Culturii blochează investițiile propuse, în loc să stimuleze sau chiar să cofinanțeze astfel de lucrări.
Programul de consolidare seismică, reglementat de OG nr. 20, nu este atractiv pentru proprietarii privați deoarece implementarea sa este imprevizibilă și îndelungată
700.000 metri pătraţi de suprafață locuibilă există în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic la nivel naţional
Efectele cutremurelor puternice din România
Data Magnitudine moment (Mw) Adâncimea focală (h) Decese Persoane rănite
10 noiembrie 1940 7,7 150 km 593 1.271
4 martie 1977 7,4 94 km 1.578 11.221
30 august 1986 7,1 131 km 15 558
30 mai 1990 6,9 91 km 9 362
Sursa; Ministerul Dezvoltării