Este ceea ce ar trebui să se întâmple. La o raită prin pieţe şi magazine vedem că din fericire au început să apară fructe de sezon româneşti. Se luptă în continuare cu cele de import, dar e vremea lor şi este firesc să fie cât mai prezente pe rafturile magazinelor. Doar 30% dintre cumpărători se interesează, însă, de provenienţa produselor.
Cireşele, final de sezon
La ora aceasta, în pieţe găsim cireşele româneşti. Avem zone care produc prin tradiţie, cum este Cireşoaia, în judeţul Cluj. Cultura cireşului asigură prosperitatea multor familii din această localitate. La Lacul Rezii, în Brăila, cireşile româneşti ajung peste hotare pe mesele europenilor. Este vorba despre o livadă superintensivă de cireş care este cea mai rentabilă dintre toate. La o astfel de cultură din anul al patrulea se obţin producţii cuprinse între 15 şi 25 t/ha, cu fructe ce au un calibru de 28-32 mm. Cireşele de la Lacu Rezii se comercializează în Rusia, Ucraina şi Olanda, dar şi pe piaţa internă. Anul acesta însă ploile i-au lovit în plin pe producători. Producţiile s-au redus aşa că preţ a rămas ridicat. Sub 10 lei, foarte greu găseşti un kilogram de cireşe la început de iulie în marile pieţe. În supermarketuri, preţurile au scăzut sub 10 lei pe kilogram, dar nu sunt de o caliate extraordinară.
Vitamine din cireş
Cireşele sunt miracolul antioxidant al verii. Au un efect de tonifiere şi revitalizare a organismului. Ajută la eliminarea toxinelor. Conţin apă, zaharuri, săruri minerale (fosfor, calciu, magneziu, fier), provitamina A (cu rol de întretinere a tesuturilor si de mentinere a acuitatii vizuale), vitaminele B1, B2, C, E, P, B6.
Vişinele, perla neagră din copac
Dacă vreţi să vă apucaţi de o afacere cu fructe, livada de vişini ar fi un bun start. România nu produce cireşe cât are nevoie, dar la vişine chiar stăm prost. Cererea de vişine pe piaţa internă, ca de altfel, în întregul continent european, este cu mult mai mare decât oferta. Tocmai din acest motiv înfiinţarea unei plantaţii de vişini este o ideea bună, dar pentru început pe o suprafaţă relativ redusă de 4-5000 mp.
Vişinul este rezistent la intemperii, are nevoie de lumină şi de îngrijire minimă, la fel ca majoritatea pomilor fructiferi. După plantare, este nevoie de 3-4 ani până la apariţia primelor fructe, însă cu adevărat productivă, devine plantaţia după 5-6 ani de la înfiinţare.
Vişinele au rolul de a reface fibrele musculare. Ajută organismul să se relaxeze, să slăbească. Ne fereşte de bolile cardiace şi au efect antiinflamator şi analgezic.Vişinele pot reduce durerea mai bine decât aspirina şi pot oferi protecţie antioxidantă comparabilă cu suplimentele alimentare.
Caisele şi piersicile, în iulie
Capriciile vremii i-au lăsat pe pomicultori cu buza umflată. Frigul şi bruma au distrus pomii aflaţi în floare. La capitolul caise şi piersici româneşti, nu vom sta foarte bine anul acesta şi deja se simte în magazine unde preponderent găsim marfă din Grecia şi Spania.