Sărăcia afectează societatea românească, pe termen scurt, mediu, dar mai ales lung, prin distrugerea viitoarelor generații. Cel mai recent studiu lansat de organizația Salvați Copiii arată că lipsa educației și abandonul școlar ar putea duce în colaps societatea, pentru că efectul complex și extrem de grav este acela că sărăcia educațională tinde să se transmită de la o generație la alta. Toate cercetările științifice arată că, pentru societate, sărăcia este mai costisitoare decât educația. Mai mult, sărăcia și lipsa educației duc la creșterea numărului de infracțiuni, arată criminologii.
În cel mai recent studiu al său, Organizația Salvați Copiii România arată că peste jumătate dintre copiii din România (51%) se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. “Fenomenul are consecințe grave pe termen lung, nu doar asupra copilului, ci asupra întregii societăți”, explică specialiștii asociației. Sociologii au afirmat în mai multe rânduri, în ultimii zece ani, că o astfel de situație conduce, în timp, la o lipsă a personalului calificat în toate domeniile de activitate, astfel încât ar fi posibil ca peste 20-30 de ani, vechea generație a decrețeilor să nu poată ieși la pensie și să muncească în continuare, până la vârste foarte înaintate, pentru a plăti asistență socială noilor generații, acestea nefiind capabile să aducă valoare adăugată societății.
Sărăcie plus abandon școlar – risc major de infracționalitate
Mediul de afaceri și polițiștii sunt alarmați în egală măsură de perspectivele unui viitor cu un număr foarte mare de copii care nu vor avea acces la studii. Abandonul școlar este nociv pentru societate, în general, arată specialiștii. “Sărăcia singură nu constituie o rampă către infracționalitate. Dimpotrivă, mulți dintre cei care s-au realizat profesional în ultimele decenii, în special dacă ne referim la perioada regimului comunist, provin din pătura săracă a societății. În schimb, sărăcia combinată cu abandonul școlar este calea cea mai scurtă către infracțiune. Omul care nu mai are posibilitatea să fie angajat, neavând studii, va alege metode ilicite pentru existență. Mai mult, va tinde să preia modele negative din mediul social în care trăiesc”, explică Dan Antonescu, specialist criminolog. Criza economică și financiară din ultimii ani a agravat decalajele între categoriile sociale. Inegalitatea este principala cauză a sărăciei și excluziunii sociale a copiilor, arată studiul realizat de Salvați Copiii. În prezent, 10% dintre gospodăriile din Europa câștigă 31% din veniturile totale și dețin peste 50% din bogăția totală, iar falia dintre bogați și săraci se adâncește în multe țări. Astfel, o parte tot mai mare a bogăției este concentrată într-o mică parte a societății, iar tot mai puține familii care muncesc își permit să investească în oportunități pentru copiii lor.
Lipsa de carte se moștenește
Sărăcia educațională – adică părăsirea școlii la vârste foarte fragede, din cauza lipsei banilor - tinde să se perpetueze de la o generație la alta, arată specialiștii. În total, peste 26 de milioane de copii din Europa (număr care ar putea constitui populația celui de-al șaptelea stat al Uniunii Europene) sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit raportului Salvați Copiii, intitulat „Eradicarea sărăciei educaționale și materiale în rândul copiilor din Europa”. „Ne aflăm în fața unui cerc vicios, pentru că lipsurile materiale provoacă sărăcia educațională, iar aceasta din urmă întreține și perpetuează lipsurile materiale. Decalajul se transmite de la părinți la copii și din această perspectivă vorbim despre un fenomen social costisitor care afectează întreaga societate”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România. Conform studiului realizat de organizația Salvați Copiii, cei care trăiesc în familii cu o intensitate foarte scăzută a muncii - adică în familii cu un venit disponibil mai mic de 60% din media națională a veniturilor - au un risc de sărăcie și excluziune socială cu 54% mai ridicat decât cei din familiile cu o intensitate ridicată a muncii. Statutul ocupațional al părinților depinde, la rândul lui, de nivelul de educație al acestora. “În toate țările europene (cu excepția Islandei), diferența în ceea ce privește ponderea copiilor în risc de sărăcie sau excluziune socială între cei cu părinți cu nivel scăzut de educație și cei cu părinți cu nivel mediu de educație este de 30 de puncte procentuale, depășind 40% în 25 de țări europene”, mai arată studiul.
Organizația Salvați Copiii solicită tuturor statelor membre ale UE, Islandei, Norvegiei și Elveției, printre alte măsuri, să își îndeplinească angajamentele asumate prin Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Măsurile care se pot lua pe plan intern presupun elaborarea unor planuri naționale pentru a combate sărăcia copiilor, excluziunea socială și lipsa de oportunități educaționale, cu stabilirea de ținte clare.
Un copil vulnerabilizat din cauze care privesc statutul socio-economic are îngrădit accesul la educație de calitate, iar acest fapt se transformă în sărăcia educațională.
Educația nu se face doar pentru copiii de astăzi, ci mai ales pentru economia și societatea din viitor. Copiii care abandonează școala timpuriu ar putea deveni asistați social sau infractori.