Autoritățile fac pași importanți în privința gestionării deșeurilor, astfel încât România să nu mai fie codașa Europei la acest capitol. La o rată de colectare selectivă de doar 5% în acest moment, este greu de crezut că țara noastră va reuși să atingă, până în 2020, ținta de 50%. O colaborare strânsă între Parlament, Executiv, autorități locale, mediul de afaceri și – cel mai important – populație ne poate aduce însă la un nivel cât mai apropiat de cel impus de Uniunea Europeană. Acestea sunt câteva dintre concluziile Forumului „Gestionarea Deșeurilor Municipale”, organizat de Intact Media Group.
În deschiderea dezbaterii, Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, a atras atenția asupra situației grave în care se află în acest moment România: „Suntem tot la un nivel de 5% la capitolul colectare selectivă. Ar trebui ca, până în 2020, să ajungem la un nivel de 50%, dar este foarte greu de crezut că vom ajunge. Legislația este cea care a făcut ca niciunul dintre SMID-uri (Sistem de Management Integrat al Deșeurilor) să nu fie funcțional. Realitatea o vedem în fiecare zi, pe străzi, în jurul nostru. Întrebarea este ce facem să ieșim din această stare de lâncezeală?”.
Grațiela GAVRILESCU, Viceprim-ministru și Ministrul Mediului, prezentă la dezbatere, a anunțat că țara noastră se apropie de finalizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, care va fi aprobat de Guvern la sfârșitul lunii noiembrie. „Dăm astfel dovadă de seriozitate ca membru al Uniunii Europene, dovedind că România știe ce are de făcut, iar Guvernul îndeplinește, pas cu pas, programul de guvernare asumat. (...) În paralel cu Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, trebuie să găsim și să aprobăm acele modificări de legislație și instrumente economice, astfel încât acest plan să fie respectat. Trebuie să înțelegem că această colectare selectivă este esențială. Încercăm ca aceste instrumente să fie cât mai bine legiferate, astfel încât să știm care este câștigul fiecărui cetățean pe termen lung” - a arătat Grațiela GAVRILESCU.
Ministrul Mediului a subliniat că legislația nu îi va mai ierta pe cei care nu respectă normele. „În ceea ce privește depozitele neconforme, pe care România trebuia să le închidă, situația, în momentul de față este următoarea: dintre cele 68 de depozite municipale și industriale, pentru care România a fost trimisă la CEDO, am reușit să închidem 11 depozite municipale și un depozit de deșeuri periculoase, urmând ca, până la sfârșitul anului, să fie închise încă trei depozite municipale. Cei asupra cărora statul se va îndrepta pentru a recupera penalitățile, în cazul în care depozitele nu vor fi închise, vor fi proprietarii acestor depozite.” - a menționat Grațiela GAVRILESCU.
Eforturi pentru rezolvarea problemei deșeurilor se fac și la nivelul autorităților locale. Gabriela FIREA, Primarul General al Municipiului București, a anunțat că la nivelul Capitalei vor fi amenajate mai multe incineratoare de mari dimensiuni, pentru gestionarea deșeurilor municipale. „La nivelul Primăriei Generale am găsit dorința de a se realiza un incinerator de mari dimensiuni, unic pentru Capitală și zona limitrofă, care ar fi putut să obțină și fonduri europene. Am discutat, am analizat, ne-am întâlnit cu mai multi specialiști în domeniu, inclusiv străini. Am informat-o și pe doamna Viceprim-ministru și decizia noastră, la nivelul PMB, având în vedere urgentarea procesului de sortare și colectare, este aceea de a merge pe varianta mai multor astfel de centre, nu doar a unui singur incinerator, care oricum ar fi produs pentru populație un anumit disconfort; nu în sensul emanării unor substanțe, care au un miros neplăcut, ci în sensul în care populația consideră că nu e atât de bine să ai locuința în proximitatea unui astfel de incinerator.” - a arătat Gabriela FIREA.
Primarul General al Municipiului București a mai menționat că astfel de incineratoare există și în alte state membre UE, fără să implice riscuri pentru populație, dar că tendința este de a se realiza mai multe astfel de centre, acoperind implicit o suprafață mai întinsă. „Având în vedere și specificitatea Bucureștiului, cred că ideal ar fi să avem mai multe astfel de stații, și de sortare, și de cogenerare, pentru a acoperi măcar jumătate, dacă nu toate sectoarele Capitalei. Acest fapt este agreat, chiar încurajat, și de către primarii de sector, care își doresc să se implice, să investească prin bugetele locale pe care le au la dispoziție. Bineînțeles, și cu sprijinul PMB, dacă va fi nevoie.” - a precizat Gabriela FIREA.
Primăria Capitalei susține și încurajează orice demers, menit să reducă poluarea la nivelul Bucureștiului, a mai arătat Primarul General: „În ceea ce privește emisiile de biogaz – pentru că sunt cetățeni în București și Ilfov care reclamă că sunt deranjați de miros – noi putem să venim cu soluții să cumpărăm întreaga cantitate de energie produsă, necesară atât pentru CET-uri, cât și pentru iluminatul public, dacă acest gaz se va arde. Susținem investițiile în aceste centre de cogenerare însoțite de stații de sortare, astfel încât la gropile de gunoi să ajungă o cantitate cât mai redusă – fracția umedă, iar deșeurile să se transforme în produs valoros, în energie. Este foarte important să susținem operatorii privați, îi încurajăm și încercăm să le creăm un mediu de afaceri propice. Ar fi bine dacă în perioada următoare se va investi în aceste centre de cogenerare și stații de sortare.”
Despre necesitatea introducerii unor sancțiuni mai ferme în domeniu a vorbit și Robert NEGOIȚĂ, Președinte Asociația Municipiilor din România și Primar al Sectorului 3. „Haideți să facem legislația mai drastică pe zona de transport de deșeuri și gunoi și pe partea de depozitare. Am îngropat orașele în gunoaie pentru că legislația în domeniu este mult prea blândă. Nu putem să-i prindem, iar când îi prindem, amenzile sunt atât de mici, că pentru ei se justifică financiar. Dacă ne dorim să fim o țară curată, trebuie să avem legi cât se poate de aspre pe această zonă. Haideți să operăm acele modificări legislative care să ne ajute în activitate.” - a subliniat Robert NEGOIȚĂ.
Primarii de sectoare au arătat necesitatea unei legislații bine gândite, care să-i ajute să pună în practică măsurile pentru reducerea poluării. Daniel TUDORACHE, Primarul Sectorului 1, a declarat: „Noi ne dorim să facem o centrală de cogenerare, dar trebuie să ne lăsați și pe noi să fim proprietarii gunoiului, să putem construi acea centrală. Ar fi bine să fie câte una în fiecare sector, ideal în afara Bucureștiului, la o distanță rezonabilă de zonele locuite.” Edilul de la Sectorul 1 a vorbit despre măsurile luate până în acest moment: „Am început cu firma noastră de salubritate să colectăm selectiv. Este mai greu la început și pentru că noi, Primăria Sectorului 1, plătim acel gunoi, nu locuitorii, și e greu să îi facem să conștientizeze. Ei consideră că este obligația autorităților. Dacă nu vor să selecteze acel gunoi, o să ajungem să nu-l mai ridicăm. Este singura modalitate prin care îi putem face să conșteintizeze să este normal ca gunoiul să fie selectat înainte de a fi ridicat.”
Și Gabriel MUTU, Primarul Sectorului 6, a vorbit despre piedicile cu care se confruntă, în încercarea de a scăpa sectorul de gunoaie: „La nivelul sectorului 6, noi am demarat deja o procedură prin care oferim gratuitate asociațiilor de proprietari și proprietarilor care fac colectare selectivă. De asemenea, am aprobat o hotărâre de consiliu local, prin care am stabilit cote minime de plată pentru agenții economici. Aici avem însă o mare problemă: aceștia își subdimensionează contractele de salubrizare, iar cantitățile de deșeuri rezultate sunt depozitate în saci, în intersecții. Și bineînțeles, colectarea acestor deșeuri este susținută financiar de Consiliul Local, ceea ce nu e normal. (...) La nivelul sectorului 6 au început să dispară acele puncte ilegale de depozitare a deșeurilor și societățile neautorizate de primărie, care făceau colectarea.”
Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a prezentat situația dramatică în care a ajuns România la capitolul deșeuri. „Trebuie să fim realiști: România este săracă și extrem de ineficientă. România este în continuare pe contrasens în acest domeniu. România este ”pilotată” în acest război economic la nivelul Uniunii Europene. Avem niște condiționalități de la nivelul Uniunii Europene, iar țintele noastre și situația noastră de azi sunt la ani-lumină față de atingerea acestor obiective în 2020” - a punctat Iulian IANCU. Președintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor a explicat cât de necesar este ca cetățenii să cunoască această situație pentru a conștientiza pericolul, dar și beneficiile pe care le-ar putea avea dacă ar colecta selectiv. „Ne trebuie acel tip de program în care factorul social, cetățeanul, să se recunoacă parte a acestui program uriaș de valorificare a unei materii prime esențiale pentru ceea ce vrem să fie economia circulară. Acest program trebuie să fie foarte clar. Uniunea Europeană se uită în primul rând la costul cu materia primă energetică. Noi plătim facturi la energie electrică și gaze mai mari decât Germania, care se bazează pe energie regenerabilă.” - a mai arătat Iulian IANCU, Președintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.
Conștientizarea cetățenilor este esențială, a punctat și Daniel ZAMFIR, Președintele Comisiei economice, industrii şi servicii din Senatul României. „Cea mai importantă măsură este cea coercitivă. Fără ea, nu vom avea vreodată vreo șansă să atingem țintele dacă oamenii nu vor fi obligați să plătească pentru cât aruncă. Vă dau o cifră care pe mine mă sperie: în România, azi, mai avem capacitate de depozitarede 14 milioane de tone. La cât producem noi acum, în mai puțin de 3 ani, nu vom mai avea unde să depozităm gunoiul. (...) O măsură concretă, pe care ne-a recomandat-o Uniunea Europeană, era taxa la groapă. În Senat s-a aprobat un amendament care suspendă eliminarea taxei la groapă, deci aceasta revine.” - a explicat Daniel ZAMFIR.
Grațiela GAVRILESCU, Viceprim-ministru și Ministrul Mediului, a subliniat că informarea cetățenilor reprezintă un aspect foarte important, pe care autoritățile îl au în vedere: „Din ianuarie, vom lansa, în parteneriat cu Ministerul Educației, o campanie de informare a populației, astfel încât infornația să ajungă în casa fiecărui cetățean și, în felul acesta, de jos în sus, să pornim această campanie.”
Un alt aspect dezbătut în cadrul Forumului „Gestionarea Deșeurilor Municipale” a vizat dificultățile cu care se confruntă mediul de afaceri privat din acest domeniu. Din păcate, în acest moment, toate cele trei gropi de gunoi din preajma Capitalei sunt închise, fiind în proces de reautorizare. Reprezentanții firmelor din domeniu reclamă piedicile de natură legislativă de care se lovesc.
„Iridex Group, la depozitul din Chiajna, practică cele mai bune măsuri și practici din Europa și are cele mai bune echipamente în eliminarea eventualelor mirosuri. Aceste instalații de cogenerare trebuie amplasate în zone în care să poată fi folosită energia rezultată, deci în apropierea locuințelor. (...) Autoritățile locale sunt implicate și responsabile în totalitate în aceste sarcini, dar sunt și ele împiedicate de o serie de prevederi. Noi am fost convocați la Ministerul Mediului, am stat de vorbă și am făcut unele propuneri în legătură cu aceste modificări legislative, pentru optimizarea acestor procese. Și, dacă se iau măsuri de corectare și reglementare, cu siguranță în lunile următoare România va face pași importanți în domeniul gestiunii deșeurilor.” - a declarat Corneliu PASCU, Președinte Iridex Group.
Constantin DAMOV, Co-fondator Green Group, a atras la rândul lui atenția asupra stadiului precar în care a ajuns România în ceea ce privește managementul deșeurilor, mai exact a risipei: „Este păcat ca noi, cei din industria de reciclare, să facem reciclate pentru celelalte state și să nu captăm această avere, pe care noi azi o scăpăm printre degete către depozitare. Selectarea deșeurilor costă. Colectarea separată a deșeurilor are un cost de peste 200 de euro pe tonă. Dacă nu vom recunoaște aceste costuri, va trebui să mergem pe această soluție, de adunat la grămadă, de aruncat la groapă fără costuri suplimentare. Investiția trebuie neapărat dusă în direcția principiului plătește cât aruncă. Este primul pas către un smart city.”
Cristian LAZĂR, Director Marketing-Dezvoltare Rom Waste Solutions, a vorbit și el despre problemele cu care se confruntă: „E foarte greu să implementezi plata la volum, la cantitate, când autoritățile oferă gratuitate cetățenilor. Ministerul trebuie să facă un efort comun cu autoritățile locale să implementeze corect principiul plătești cât arunci.”
Un exemplu concret de piedici și limite impuse de legislație vine din localitatea Moinești, județul Bacău, acolo unde, din cauza unor probleme din contract, operatorul de salubritate a decis să rezilieze contractul, lăsând 65 de localități să se sufoce sub tone de gunoi. „Din cele 65 de localități din județ, de la 1 noiembrie, a fost sistată colectarea deșeurilor în 35. Am decretat stare de alertă și colectăm cu forțe proprii. Deja avem 200 de tone depozitate la sediul stației de sortare. Nu știu cum vom proceda mai departe. (...) S-a ajuns la această situație pentru că firma de consultanță, în 2010, a făcut o prognoză greșită. A menționat o cantitate de 0,94 tone pe cap de locuitor, acum cantitatea e mai mică cu 40%. De asemenea, a luat în calcul pentru numărul populației, recensământul din 2002.” - a explicat Valentin VIERU, Primarul localității Moinești, județul Bacău.
Viorel ILIE, Ministrul pentru Relația cu Parlamentul, a explicat și el că singurul mod prin care anumite blocaje pot fi depășite ar fi modificarea cadrului legislativ: „Suntem o țară blocată în licitații. Soluția pe care o văd este ca autoritatea de management să aibă deschidere și să permită celor care au întocmit caietele de sarcini să poată modifica contractele. Ar avea de câștigat ambele părți. Operatorul nu va mai fi nevoit să imobilizeze întreaga gamă de echipamente cerute în caietul de sarcini, pe care nu le mai folosește acum. Iar cetățeanul va avea de câștigat prin faptul că se reduc costurile.”
Carmen MIHĂLCESCU, Vicepreședintele Camerei Deputaţilor, i-a asigurat pe participanții la dezbatere de toată susținerea puterii legislative: „Din punct de vedere al Parlamentului, sunt absolut convinsă că, în colaborare cu Executivul, vom elabora cele mai bune măsuri legislative, care să corespundă realităților din teren, astfel încât populația să beneficieze de ele. (...) Campaniile privind gestionarea deșeurilor trebuie continuate și trebuie duse la nivelul populației.”
Transformarea deşeurilor într-o resursă, până în 2020, este unul dintre obiectivele principale ale Foii de parcurs a UE către o Europă eficientă din punct de vedere energetic. Foaia de parcurs subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura o reciclare de înaltă calitate, eliminarea depozitelor de deşeuri, limitarea recuperării de energie la materialele nereciclabile şi stoparea transporturilor ilegale de deşeuri.
Dezbaterea „GESTIONAREA DEȘEURILOR MUNICIPALE” a fost organizată de Intact Media Group și a fost susținută de Iridex Group, Green Group, Rom Waste Solutions și Asociația Municipiilor din România.