A atras pentru comuna sa 16 milioane de euro din fonduri europene, de 100 de ori mai mult decât veniturile locale proprii. A reuşit să construiască zeci de kilometri de drumuri, a făcut o centrală eoliană pe care o foloseşte la iluminatul stradal şi de la anul va avea şi cel mai performant teren de golf din România.
Gheorghe Damian, primarul din comuna Ciugud, judeţul Alba, este şi vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din România. Este unul dintre puţinii primari de la noi care au ştiut cum să folosească banii europeni pentru a aduce bunăstare locuitorilor pe care îi reprezintă. În plus, şi-a făcut din politică un inamic.
Cum aţi reuşit toate aceste lucruri, având în vedere mediul politic?
Din anul 2000, de când am ajuns primar, nu am scăpat nici o oportu-nitate de a participa la conferinţe, seminarii şi grupuri de lucru care se ţineau în afară. Acolo am văzut ce se poate face cu banii europeni, cum vedeau ei lucrurile şi mi-am dat seama că pentru a putea atrage fonduri trebuie să mă rup de mediul politic sau de cine-i la putere. Apoi mi-am construit o echipă de oameni tineri, care tocmai au terminat facultatea, pe care să-i modelăm noi, trimiţându-i la cursuri de speci-alizare. Am căutat tineri vizionari, dar am vrut să ţinem şi oamenii aproape de noi.
Care sunt efectele unui teren de golf la ţară?
Vom avea cel mai modern teren de golf din ţară, îl face Ioan Popa de la Transavia. Prima oară a încercat să îl facă la Galda, acolo unde are şi sediul firmei, dar primarul nu i-a dat terenul. Aşa că m-a sunat să mă întrebe pe mine dacă pot să îi concesionez 50 ha de teren. I-am cerut două luni termen să îmi fac toate calculele şi să vorbesc la minister pentru a vedea dacă se poate. Am discutat în Consiliul Local şi am început să îi pregătesc pe oameni, explicându-le ce înseamnă un teren de golf pentru comunitatea noastră. Terenul de golf a crescut şi valoarea proprietăţilor din comună. Dacă în anii trecuţi metrul pătrat se vindea cu 5-6 euro, acum a ajuns la aproape 15 euro şi tot cresc. În 2017, vom inaugura terenul cu tot ce înseamnă restaurante, spa şi alte facilităţi.
Din 2.800 de comune, câte ar fi putut să facă ce aţi făcut în Ciugud?
Categoric că nu toate ar fi putut face pentru că nu au fost bani destui, dar cred că pentru 25-30% ajungeau banii. Nu îmi place să discut de contra-exemple, sunt prea multe. Prima mea experienţă şocantă a fost în urmă cu câţiva ani. Guvernul a dat de la fondul de rulment unui primar de la PDL patru miliarde de lei pentru a-şi face în localitate fântână arteziană. În opinia mea, nu cred că aia era principala lui nevoie. În altă ordine de idei, primarii de comune sunt, din păcate, de multe feluri. Şi buni, şi răi, dar până la urmă îi vrea comunitatea. Am văzut primari pentru care prioritatea zero era să îşi asfalteze strada pe care stătea, care era chiar în marginea satului. Îmi aduc aminte, pe vremea Alianţei D.A., când veneau bani de la Ministerul Învăţământului, că noi, la Ciugud, cu un miliard de lei am făcut încălzire centrală, am schimbat grupuri sanitare, am termoizolat şi am zugrăvit şcoala şi alţii au cheltuit 1,5 miliarde pe nişte grupuri sanitare.
Vrem schimbare, dar nu facem nimic...
Vrem o ţară ca afară, dar fără ca noi să contri-buim cu ceva, nu se poate! În Ciugud, noi nu avem coşuri de gunoi şi încercăm să-i responsabilizăm pe oameni prin acest lucru. În plus, ei sunt foarte gospodari, dar nu ştiu să respecte spaţiul public, adică totul se termină la gardul lor. Aşa că într-un an am pus vreo 3.000 de trandafiri pe niştre străzi şi ne-am tot gândit, eu cu viceprimarul, cum să facem, că îi tot furau. Aşa am ajuns ca de fiecare dată când îi plantam să îi chemăm pe oameni la poartă şi să le spunem că ăia sunt trandafirii lor şi ei răspund de ei. Nici unul nu a mai dispărut şi, mai mult, de câte ori se uscau, ne sunau să le aducem alţii să îi schimbăm. I-am responsabilizat.
Cât timp v-a luat să faceţi acest lucru?
Am început din 2000 şi încă mai muncim. Noi facem cel puţin două întâlniri publice pe an şi de fiecare dată când apare o problemă. Şi la fiecare întâlnire de genul ăsta aleg o temă de educaţie pe care o pun într-un mod cât se poate de elegant să nu jignesc pe nimeni. În plus, avem acţiuni cu tineri, cu copii, cu femei, şi la fiecare acţiune de genul asta abordăm şi o temă de simţ civic. Acum am început cu femeile şi cu copiii din şcoală să dezvoltăm acţiuni de voluntariat pe diverse teme, în aşa fel încât să îi legăm tot felul de acţiuni din afara curţii lor.
Prin infrastructura creată în jurul comunei se deservesc şapte localităţi din judeţul Alba. De când a fost realizată, au apărut 12 ferme pe marginea acestor drumuri.
Pentru că avea costuri prea mari cu cele 500 de hectare de islaz dintre comuna lui şi Alba Iulia, primarul Damian a curăţat terenul şi l-a concesionat.
Orașul a înflorit datorită reușitei de a atrage de 100 de ori mai multe fonduri europene decât veniturile locale proprii