Jurnalul.ro Ştiri Politică Glumele „deep fake” cu Dragnea și Iohannis, periculoase în context electoral

Glumele „deep fake” cu Dragnea și Iohannis, periculoase în context electoral

de Diana Scarlat    |   

Controversatul proiect de lege care ar urma să interzică orice fel de glumă făcută prin trucarea imaginilor foto sau video a fost inițiat în vara acestui an, dar nu a primit toate avizele necesare pentru a trece de votul Camerei Deputaților, după ce a fost votat de Senat. Din septembrie se mai așteaptă două avize și chiar există suspiciuni în privința votării lui în camera decizională. Filmulețele care au fost lansate pe internet în ultimele zile, prezentând politicieni în ipostaze hilare, precum taraful „Frații Tunet”, cu Dragnea și Iohannis cântând la instrumente muzicale, ar putea grăbi avizarea proiectului de lege și votul final. Principala problemă care s-a pus, după apariția acestor filme cu imagini trucate, a fost inducerea în eroare a electoratului, la alegerile de anul viitor.

Valul de filmulețe „deep fake” în care imaginile sunt trucate foarte ușor, cu ajutorul noilor tehnologii și al Inteligenței Artificiale, ar putea afecta anul electoral 2024, când vom avea alegeri locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale.

S-a întâmplat deja în alte țări, de exemplu, în Slovacia, cu două zile înaintea alegerilor, când într-un astfel de filmuleț „viralizat” pe internet a apărut liderul unui partid discutând cu o jurnalistă despre cum ar putea să fraudeze alegerile.

Chiar dacă se poate demonstra în instanță că imaginile au fost trucate, influența asupra opiniei publice rămâne decisivă, în astfel de situații, neexistând suficient timp pentru a explica tuturor cetățenilor care se duc să voteze că au vizionat un „deep fake”, un fals creat cu ajutorul Inteligenței Artificiale.

Escrocii folosesc aceleași trucuri

Nu doar alegerile pot fi afectate. Imaginea publică a oricărei persoane poate avea de suferit, chiar dacă victima descoperă cine este autorul trucajului și chiar dacă în instanță câștigă procesul împotriva falsificatorului. Și în acest caz, studiile sociologice arată că este aproape imposibil de schimbat părerea pe care și-o formează publicul consumator de internet, pentru că informația nu mai ajunge la fel de rapid la toată lumea și impactul „știrii” negative este întotdeauna mai puternic.

În ultima perioadă au apărut și declarații falsificate ale unor directori de mari companii, care le spun oamenilor să depună bani într-un cont fals al unui pretins fond de investiții. Chiar dacă fapta este pedepsită conform Codului Penal, fiind încadrată la înșelătorie, printr-o nouă lege cu referire strict la „deep fake” se poate aplica și o sancțiune pentru cei care au creat și au distribuit imaginile care induc în eroare publicul, urmând să descurajeze și mai mult infractorii.

După ce companiile s-au luptat cu escrocii aproape un an și au dat nonstop anunțuri pentru a-i convinge pe oameni să nu depună bani în acele conturi, acum sunt și mai credibile filmulețele în care sunt trucate declarațiile date de manageri. Nici Poliția nu poate stopa fenomenul.

 

O demonstrație necesară pentru deputați

Pentru astfel de situații a fost inițiată Legea care ar urma să stopeze fenomenul „deep fake„ în România, chiar înainte de anul electoral 2024. Proiectul de lege prevede că oricine creează sau chiar distribuie un astfel de videoclip trebuie să avertizeze publicul. Dacă nu o face, amenda ajunge până la 200.000 de euro.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) ar trebui să aplice sancțiunile, însă, deocamdată, reprezentanții instituției nu au găsit o variantă prin care să poată face și această activitate, astfel încât proiectul de lege era pus sub semnul întrebării, la votul decisiv pe care ar urma să-l dea Camera Deputaților.

Legea e controversată, pentru că încalcă și libertatea de exprimare. Printre cei care încă nu au dat avizul favorabil acestui proiect sunt și cei de la Comisia de Cultură, unul dintre motive fiind că va afecta inclusiv creațiile artistice care se bazează pe noile tehnologii.

Dar apariția filmulețelor trucate cu Liviu Dragnea, Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu, Ion Iliescu și alți politicieni, în ultimele zile, ar putea să-i convingă pe toți cei care încă se îndoiesc de necesitatea acestei legi.

Dacă în alte situații, apariția unor astfel de filmulețe trucate are legătură cu un anumit subiect „firebinte” și tocmai de aceea devin „virale” în timp foarte scurt, fiind vizionate de un număr foarte mare de persoane care înțeleg gluma, având legătură cu subiectul zilei, în cazul trucajelor de tip „deep fake” din ultimele zile nu există subiectul. Singura legătură este cu proiectul Legii anti „deep fake”, aproape abandonat de deputați, pentru care ar trebui dat votul decisiv, în cel mai scurt timp.

De la inițierea proiectului s-a spus că Legea va fi votată până la finalul acestui an. A trecut de votul din Senat, a primit aproape toate avizele și pentru a fi votată în Camera Deputaților, însă din luna septembrie s-a blocat în procedura de avizare. Era nevoie de un imbold pentru cei care ar trebui s-o avizeze cât mai repede, dar și pentru cei care vor vota.

Proiectul e susținut mai ales de PSD

Inițiatorii legii sunt deputatul Eugen Bejinariu și senatorul Robert Cazanciuc, ambii de la Partidul Social Democrat. Aceștia au explicat demersul legislativ prin aceea că, odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei, a inteligenței artificiale, a tehnicilor de creare a realității virtuale și a avansului pe care îl înregistrează dezvoltarea instrumentelor tehnice, „este necesară și importantă intervenția legiuitorului pentru limitarea efectelor malițioase ale conținutului în imagini, în înregistrări audio și video”.

Conținutul de tip „deep fake” trebuie să fie însoțit de un mesaj scris sau audio din care să rezulte că se prezintă ipostaze imaginare.

 

Subiecte în articol: deep fake Frații Tunet
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri